Evrei

4. fejezet


Fejezetek:


1. vers

Să luăm dar bine seama, ca, atîta vreme cît rămîne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea tîrziu.


2. vers

Căci şi nouă ni s`a adus o veste bună ca şi lor; dar lor cuvîntul care le -a fost propovăduit, nu le -a ajutat la nimic, pentrucă n`a găsit credinţă la ceice l-au auzit.


3. vers

Pe cînd noi, fiindcă am crezut, intrăm în „odihna”, despre care a vorbit El, cînd a zis: „Am jurat în mînia Mea, că nu vor întra în odihna Mea!” Măcarcă lucrările Lui fuseseră isprăvite încă dela întemeierea lumii.


4. vers

Căci într`un loc a vorbit astfel despre ziua a şaptea: „Dumnezeu S`a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui.”


5. vers

Şi aici este zis iarăş: „Nu vor intra în odihna Mea!”


6. vers

Deci, fiindcă rămîne ca să intre unii în odihna aceasta, şi pentrucă aceia cărora li s`a vestit întîi vestea buna n`au intrat în ea, din pricina neascultării lor,


7. vers

El hotărăşte din nou o zi: „Astăzi,” -zicînd, în David, după atîta vreme, cum s`a spus mai sus: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!”


8. vers

Căci, dacă le-ar fi dat Iosua odihna, n`ar mai vorbi Dumnezeu după aceea de o altă zi.


9. vers

Rămîne dar o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.


10. vers

Fiindcă cine intră în odihna Lui, se odihneşte şi el de lucrările lui, cum S`a odihnit Dumnezeu de lucrările Sale.


11. vers

Să ne grăbim dar să intrăm în odihna aceasta, pentruca nimeni să nu cadă în aceeaş pildă de neascultare.


12. vers

Căci Cuvîntul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decît orice sabie cu două tăişuri: pătrunde pînă acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţirile şi gîndurile inimii.


13. vers

Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia, cu care avem a face.


14. vers

Astfel, fiindcă avem un Mare Preot însemnat, care a străbătut cerurile-pe Isus, Fiul lui Dumnezeu-să rămînem tari în mărturisirea noastră.


15. vers

Căci n`avem un Mare Preot, care să n`aibă milă de slăbiciunile noastre; ci unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat.


16. vers

Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentruca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.

Fejezetek:


Könyvek