Ioan
12. fejezet
1. vers
Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, care fusese mort, şi pe care îl înviase din morţi.
2. vers
Acolo I-au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din ceice şedeau la masă cu El.
3. vers
Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele lui Isus, şi I -a şters picioarele cu părul ei; şi s`a umplut casa de mirosul mirului.
4. vers
Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să -L vîndă, a zis:
5. vers
„De ce nu s`a vîndut acest mir cu trei sute de lei, şi să se fi dat săracilor?”
6. vers
Zicea lucrul acesta nu pentrucă purta grijă de săraci, ci pentrucă era un hoţ, şi, ca unul care ţinea punga, lua el ce se punea în ea.
7. vers
Dar Isus a zis: „Lasă -o în pace; căci ea l -a păstrat pentru ziua îngropării Mele.
8. vers
Pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.”
9. vers
O mare mulţime de Iudei au aflat că Isus era în Betania; şi au venit acolo, nu numai pentru Isus, ci ca să vadă şi pe Lazăr, pe care -l înviase din morţi.
10. vers
Preoţii cei mai de seamă au hotărît să omoare şi pe Lazăr,
11. vers
căci din pricina lui mulţi Iudei plecau dela ei şi credeau în Isus.
12. vers
A doua zi, o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim,
13. vers
a luat ramuri de finic, şi I -a ieşit în întîmpinare, strigînd: „Osana! Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!”
14. vers
Isus a găsit un măgăruş, şi a încălecat pe el, dupăcum este scris:
15. vers
„Nu te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mînzul unei măgăriţe.”
16. vers
Ucenicii Lui n`au înţeles aceste lucruri dela început; dar, dupăce a fost proslăvit Isus, şi-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El, şi că ei le împliniseră cu privire la El.
17. vers
Toţi ceice fuseseră împreună cu Isus, cînd chemase pe Lazăr din mormînt şi -l înviase din morţi, mărturiseau despre El.
18. vers
Şi norodul I -a ieşit în întîmpinare, pentrucă aflase că făcuse semnul acesta.
19. vers
Fariseii au zis deci între ei: „Vedeţi că nu cîştigaţi nimic: iată că lumea se duce după El!”
20. vers
Nişte Greci dintre ceice se suiseră să se închine la praznic,
21. vers
s`au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat, şi au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.”
22. vers
Filip s`a dus şi a spus lui Andrei; apoi Andrei şi Filip au spus lui Isus.
23. vers
Drept răspuns, Isus le -a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului.
24. vers
Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă grăuntele de grîu, care a căzut pe pămînt, nu moare, rămîne singur; dar dacă moare, aduce multă roadă.
25. vers
Cine îşi iubeşte viaţa, o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta, o va păstra pentru viaţa vecinică.
26. vers
Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sînt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti.
27. vers
Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice?… Tată, izbăveşte-Mă din ceasul acesta?… Dar tocmai pentru aceasta am venit pînă la ceasul acesta!
28. vers
Tată, proslăveşte Numele Tău!” Şi din cer, s`a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit, şi -L voi mai proslăvi!”
29. vers
Norodul, care stătea acolo, şi care auzise glasul, a zis că a fost un tunet. Alţii ziceau: „Un înger a vorbit cu El!”
30. vers
Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s`a auzit glasul acesta, ci pentru voi.
31. vers
Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpînitorul lumii acesteia va fi aruncat afară.
32. vers
Şi după ce voi fi înălţat de pe pămînt, voi atrage la Mine pe toţi oamenii.” -
33. vers
Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară. -
34. vers
Norodul I -a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Hristosul rămîne în veac; cum dar zici Tu că Fiul omului trebuie să fie înălţat? Cine este acest Fiu al omului?”
35. vers
Isus le -a zis: „Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi ca unii cari aveţi lumina, ca să nu vă cuprindă întunerecul: cine umblă în întunerec, nu ştie unde merge.
36. vers
Cîtă vreme aveţi lumina printre voi, credeţi în lumină, ca să fiţi fii ai luminii.” Isus le -a spus aceste lucruri: apoi a plecat şi S`a ascuns de ei.
37. vers
Măcar că făsese atîtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El,
38. vers
ca să se împlinească vorba, pe care o spusese proorocul Isaia: „Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre? Şi cui a fost descoperită puterea braţului Domnului?”
39. vers
De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis:
40. vers
„Le -a orbit ochii, şi le -a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.”
41. vers
Isaia a spus aceste lucruri cînd a văzut slava Lui, şi a vorbit despre El.
42. vers
Totuş, chiar dintre fruntaşi, mulţi au crezut în El; dar de frica Fariseilor nu -L mărturiseau pe faţă, ca să nu fie daţi afară din sinagogă.
43. vers
Căci au iubit mai mult slava oamenilor decît slava lui Dumnezeu.
44. vers
Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel ce M`a trimes pe Mine.
45. vers
Şi cine Mă vede pe Mine, vede pe Cel ce M`a trimes pe Mine.
46. vers
Eu am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine, să nu rămînă în întunerec.
47. vers
Dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec; căci Eu n`am venit să judec lumea, ci să mîntuiesc lumea.
48. vers
Pe cine Mă nesocoteşte şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine -l osîndi: Cuvîntul, pe care l-am vestit Eu, acela îl va osîndi în ziua de apoi.
49. vers
Căci Eu n`am vorbit dela Mine însumi, ci Tatăl, care M`a trimes, El însuş Mi -a poruncit ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc.
50. vers
Şi ştiu că porunca Lui este viaţa vecinică. De aceea lucrurile, pe cari le spun, le spun aşa cum Mi le -a spus Tatăl.”
Könyvek
