Proverbe
26. fejezet
1. vers
Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.
2. vers
Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -
3. vers
Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -
4. vers
Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -
5. vers
Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -
6. vers
Celce trimete o solie printr`un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -
7. vers
Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -
8. vers
Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -
9. vers
Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -
10. vers
Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -
11. vers
Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -
12. vers
Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -
13. vers
Leneşul zice: „Afară este un leu, pe uliţe este un leu!
14. vers
Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.
15. vers
Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s`o ducă iarăş la gură. -
16. vers
Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.
17. vers
Un trecător care se amestecă într`o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.
18. vers
Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,
19. vers
aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: „Am vrut doar să glumesc!” -
20. vers
Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.
21. vers
După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.
22. vers
Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -
23. vers
Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.
24. vers
Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.
25. vers
Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.
26. vers
Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -
27. vers
Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.
28. vers
Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -
Könyvek
