15. fejezet
Atunci am văzut în cer alt semn mare și uimitor: șapte îngeri care aveau șapte nenorociri. Sunt ultimele nenorociri, pentru că o dată cu ele s-a sfârșit și mânia lui Dumnezeu.
Apoi am văzut ceva ca o mare de sticlă amestecată cu foc, i-am văzut pe cei care au învins fiara și statuia ei și numărul corespunzător numelui ei. Aceștia stăteau pe marea de sticlă, ținând în mâini harpele pe care li le dăduse Dumnezeu.
Ei cântau cântarea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu și cântarea Mielului:
„Mari și minunate Îți sunt faptele,
Doamne, Dumnezeule,
Atotputernicule!
Drepte și adevărate Îți sunt căile,
Împărat al popoarelor!
Cine nu se va teme de Tine, Doamne,
și cine nu-Ți va slăvi Numele?
Căci Tu ești sfânt.
Toate popoarele vor veni să se închine
înaintea Ta, căci judecata Ta dreaptă a
fost revelată.“
După aceea m-am uitat și am văzut Templul ceresc, cortul mărturiei, deschizân- du-se
și cei șapte îngeri, care purtau ultimele șapte nenorociri, au ieșit din Templu. Erau îmbrăcați în in curat, strălucitor și înfășurați cu brâie de aur în jurul pieptului.
Una dintre cele patru ființe vii a dat șapte vase de aur celor șapte îngeri. Vasele erau umplute cu mânia lui Dumnezeu, care este viu pentru totdeauna.
Templul era plin de fum, din slava și puterea lui Dumnezeu, pentru ca nimeni să nu intre în Templu înainte să se sfârșească cele șapte nenorociri aduse de cei șapte îngeri.