11. fejezet
Când se apropiau de Ierusalim și au ajuns în Betfaghe și în Betania, înspre Muntele Măslinilor, Isus i-a trimis înainte pe doi dintre ucenicii Săi,
spunându-le: „Duceți-vă în satul din fața voastră. Când veți ajunge acolo, veți găsi un măgăruș legat și pe care nu a mai călărit nimeni. Dezlegați-l și aduceți-l aici.
Și dacă vă întreabă cineva pentru ce îl luați, să-i spuneți: «Domnul are nevoie de el și îl va trimite repede înapoi.»“
Cei doi au plecat și au găsit măgărușul legat afară, lângă o ușă.
Ei l-au dezlegat. Niște oameni care stăteau acolo i-au întrebat: „De ce dezlegați măgărușul?“
Ucenicii le-au spus ce le spusese Isus și oamenii i-au lăsat să-l ia.
Ei I-au adus măgărușul lui Isus și și-au pus hainele pe el. Apoi Isus a încălecat pe el.
Mulți oameni și-au aruncat hainele pe drumul pe care trecea Isus, în timp ce alții presărau ramuri pe care le rupseseră din copaci.
Cei care mergeau cu Isus, și cei care erau în fața Lui, și cei care erau în spate strigau:
„«Laudă lui Dumnezeu!»
«Binecuvântat este Cel ce vine
în Numele Domnului!»
(Psalmul 118.25–26)
Binecuvântată este împărăția care vine,
a tatălui nostru David!
Laudă lui Dumnezeu în ceruri!“
Apoi Isus a intrat în Ierusalim. S-a dus la Templu și S-a uitat în jurul Său. Pentru că era deja târziu, S-a dus în Betania cu cei doisprezece ucenici.
A doua zi, pe când plecau din Betania, lui Isus I s-a făcut foame.
El a văzut în depărtare un smochin înfrunzit și S-a dus să vadă dacă poate găsi fructe în el. Dar nu a găsit nimic în afară de frunze, pentru că nu era vremea smochinelor.
Atunci i-a spus smochinului: „Fie ca nimeni să nu mai mănânce niciodată din fructele tale!“ Ucenicii au auzit ce a spus Isus.
Apoi s-au dus în Ierusalim. Când au intrat în Templu, Isus a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu. Isus a răsturnat mesele celor ce schimbau bani și scaunele celor ce vindeau porumbei.
El nu lăsa pe nimeni să poarte lucruri prin Templu.
Apoi Isus a început să-i învețe spunându-le: „Oare nu este scris în Scriptură: «Casa Mea va fi numită o casă de rugăciune pentru toate popoarele»? Voi însă ați făcut din ea o ascunzătoare pentru hoți.“
Preoții cei mai impotanți și învățătorii Legii au auzit ce se întâmplase și au început să se gândească cum să-L omoare pe Isus. Ei se temeau de Isus pentru că întreaga mulțime era uimită de învățătura Lui.
Când s-a înserat, Isus și ucenicii au ieșit din cetate.
Dimineața, pe când mergeau, Isus și ucenicii Săi au văzut smochinul care se uscase din rădăcini.
Petru și-a amintit ce se întâmplase în urmă cu o zi și I-a spus lui Isus: „Învățătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat!“
Isus i-a răspuns: „Ai credință în Dumnezeu!
Îți spun adevărul: oricui îi va zice acestui munte: «Ridică-te și aruncă-te în mare!» și nu se îndoiește în inima sa, ci crede că ce spune se va întâmpla, i se va face precum a cerut.
De aceea, vă spun că, orice veți cere în rugăciune, să credeți că ați și primit și acel lucru va fi al vostru.
Și când vă rugați, dacă aveți ceva împotriva cuiva, să iertați, pentru ca și Tatăl vostru din ceruri să vă ierte păcatele.“
[Dar dacă voi nu-i iertați pe alții, nici Tatăl vostru din ceruri nu vă va ierta păcatele voastre.]
Isus și ucenicii Săi s-au întors în Ierusalim. Isus Se plimba prin Templu când au venit la El conducătorii preoților, învățătorii Legii și bătrânii,
care L-au întrebat: „Cu ce autoritate faci aceste lucruri? Și cine Ți-a dat autoritatea să le faci?“
Isus le-a spus: „Vă voi pune o întrebare. Dacă Îmi veți răspunde, vă voi spune și Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri.
Botezul lui Ioan venea de la Dumnezeu sau de la oameni? Răspundeți-Mi!“
Ei au discutat între ei și au spus: „Dacă vom răspunde: «A fost de la Dumnezeu», El va spune: «Atunci de ce nu l-ați crezut?»
Dar dacă vom zice: «A fost de la oameni», poporul se va mânia.“ Conducătorilor le era frică de mulțime, pentru că toți credeau că Ioan a fost un profet.
Atunci I-au răspuns lui Isus: „Nu știm.“ Așa că Isus le-a spus: „Nici Eu nu vă voi spune cu ce autoritate fac aceste lucruri.“