1 Corinteni
13. fejezet
1. vers
Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n`aş avea dragoste, sînt o aramă sunătoare sau un chimval zîngănitor.
2. vers
Şi chiar dacă aş avea darul proorociei, şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încît să mut şi munţii, şi n`aş avea dragoste, nu sînt nimic.
3. vers
Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ars, şi n`aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.
4. vers
Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mîndrie,
5. vers
nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mînie, nu se gîndeşte la rău,
6. vers
nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr,
7. vers
acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totul, sufere totul.
8. vers
Dragostea nu va pieri niciodată. Proorociile se vor sfîrşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfîrşit.
9. vers
Căci cunoaştem în parte, şi proorocim în parte;
10. vers
dar cînd va veni ce este desăvîrşit, acest „în parte” se va sfîrşi.
11. vers
Cînd eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gîndeam ca un copil; cînd m`am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc.
12. vers
Acum, vedem ca într`o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin.
13. vers
Acum dar rămîn aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.
Könyvek
