2. Împăraţi
6. fejezet
1. vers
Fiii proorocilor au zis lui Elisei: „Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strîmt pentru noi.
2. vers
Haidem pînă la Iordan; ca să luăm deacolo fiecare cîteo bîrnă, şi să ne facem acolo un loc de locuit.” Elisei a răspuns: „Duceţi-vă.”
3. vers
Şi unul din ei a zis: „Fii bun şi vino cu slujitorii tăi.” El a răspuns: „Voi merge!”
4. vers
A plecat deci cu ei. Ajungînd la Iordan, au tăiat lemne.
5. vers
Şi pe cînd tăia unul din ei o bîrnă, a căzut ferul dela secure în apă. El a strigat: „Ah! domnul meu, era împrumutat!”
6. vers
Omul lui Dumnezeu a zis: „Unde a căzut?” Şi i -a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat -o în locul acela, şi ferul dela secure a plutit pe apă.
7. vers
Apoi a zis: „Ridică -l!” Şi a întins mîna, şi l -a luat.
8. vers
Împăratul Siriei era în război cu Israel. Şi, într`un sfat pe care l -a ţinut cu slujitorii săi, a zis: „Tabăra mea va fi în cutare loc.”
9. vers
Dar omul lui Dumnezeu a trimis să spună împăratului lui Israel: „Fereşte-te să treci pe lîngă locul acela, căci acolo sînt ascunşi Sirienii.”
10. vers
Şi împăratul lui Israel a trimes nişte oameni să stea la pîndă spre locul pe care i -l spusese şi despre care îl înştiinţase omul lui Dumnezeu. Aceasta s`a întîmplat nu odată, nici de două ori.
11. vers
Împăratului Siriei i s`a turburat inima. A chemat pe slujitorii săi, şi le -a zis: „Nu voiţi să-mi spuneţi care din noi este pentru împăratul lui Israel?”
12. vers
Unul din slujitorii săi a răspuns: „Nimeni, împărate, domnul meu; dar proorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe cari le rosteşti în odaia ta de culcare.”
13. vers
Şi împăratul a zis: „Duceţi-vă şi vedeţi unde este, ca să trimet să -l prindă.” Au venit şi i-au spus: „Iată că este la Dotan.”
14. vers
A trimes acolo cai, cară şi o oaste puternică. Au ajuns noaptea, şi au înconjurat cetatea.
15. vers
Slujitorul omului lui Dumnezeu s`a sculat disdedimineaţă şi a ieşit. Şi iată că o oaste înconjura cetatea, cu cai şi cară. Şi slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: „Ah! domnul meu, cum vom face?”
16. vers
El a răspuns: „Nu te teme, căci mai mulţi sînt cei cu noi decît cei cu ei.”
17. vers
Elisei s`a rugat, şi a zis: „Doamne, deschide -i ochii să vadă.” Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de cară de foc împrejurul lui Elisei.
18. vers
Sirienii s`au pogorît la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: „Loveşte, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire.” Şi Domnul i -a lovit cu orbire, după cuvîntul lui Elisei.
19. vers
Elisei le -a zis: „Nu este aceasta calea, şi nu este aceasta cetatea; veniţi după mine, şi vă voi duce la omul pe care -l căutaţi.” Şi i -a dus la Samaria.
20. vers
Cînd au intrat în Samaria, Elisei a zis: „Doamne, deschide ochii oamenilor acestora, să vadă!” Şi Domnul le -a deschis ochii, şi au văzut că erau în mijlocul Samariei.
21. vers
Împăratul lui Israel, văzîndu -i, a zis lui Elisei: „Să -i măcelăresc, să -i măcelăresc, părinte?”
22. vers
„Să nu -i măcelăreşti”, a răspuns Elisei. „Obicinuieşti tu oare să măcelăreşti pe aceia pe cari îi iei prinşi cu sabia şi cu arcul tău? Dă-le pîne şi apă, ca să mănînce şi să bea; apoi să se ducă la stăpînul lor.”
23. vers
Împăratul lui Israel le -a dat un prînz mare, şi ei au mîncat şi au băut; apoi le -a dat drumul, şi au plecat la stăpînul lor. Şi oştile Sirienilor nu s`au mai întors pe ţinutul lui Israel.
24. vers
După aceea, Ben-Haded, împăratul Siriei, strîngîndu-şi toată oştirea, s`a suit şi a împresurat Samaria.
25. vers
În Samaria a fost o mare foamete, şi atît de mult au strîmtorat -o încît un cap de măgar preţuia optzeci de sicli de argint, şi un sfert de cab de găinaţ de porumbel cinci sicli de argint.
26. vers
Şi pe cînd trecea împăratul pe zid, o femeie i -a strigat: „Scapă-mă, împărate, domnul meu!”
27. vers
El a răspuns: „Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?”
28. vers
Şi împăratul i -a zis: „Ce ai?” Ea a răspuns: „Femeia aceea mi -a zis: ,Dă-mi pe fiul tău să -l mîncăm astăzi, şi mîne vom mînca pe fiul meu.`
29. vers
Noi am fiert pe fiul meu, şi l-am mîncat. Şi în ziua următoare i-am zis: ,Dă pe fiul tău să -l mîncăm.` Dar ea a ascuns pe fiul ei.”
30. vers
Cum a auzit împăratul cuvintele acestei femei, şi -a rupt hainele, cînd stătea pe zid. Şi poporul a văzut că pe dinlăuntru avea un sac de păr pe trup.
31. vers
Împăratul a zis: „Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă va rămînea astăzi capul lui Elisei, fiul lui Şafat, pe trupul lui!”
32. vers
Elisei şedea în casă, şi bătrînii şedeau lîngă el. Împăratul a trimes pe cineva înainte. Dar înainte ca să ajungă solul, Elisei a zis bătrînilor: „Vedeţi că acest fiu de ucigaş trimete pe cineva să-mi ia capul? Ascultaţi! Cînd va veni solul, închideţi uşa, şi opriţi -l la uşă; nu se aude oare sunetul paşilor stăpînului său în urma lui?”
33. vers
Pe cînd le vorbea el încă, solul se şi pogorîse la el, şi împăratul a zis: „Iată, răul acesta vine dela Domnul; ce mai am de nădăjduit dela Domnul?”
Könyvek
