Geneza
37. fejezet
1. vers
Iacov a locuit în ţara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.
2. vers
Iată istoria lui Iacov. Iosif, la vîrsta de şaptesprezece ani, păştea oile cu fraţii lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Şi Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.
3. vers
Israel iubea pe Iosif mai mult decît pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentrucă îl născuse la bătrîneţă; şi i -a făcut o haină pestriţă.
4. vers
Fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decît pe ei toţi, şi au început să -l urască. Nu puteau să -i spună nicio vorbă prietenească.
5. vers
Iosif a visat un vis, şi l -a istorisit fraţilor săi, cari l-au urît şi mai mult.
6. vers
El le -a zis: „Ia ascultaţi ce vis am visat!
7. vers
Noi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; şi iată că snopul meu s`a ridicat şi a stătut în picioare; iar snopii voştri l-au înconjurat, şi s`au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.”
8. vers
Fraţii lui i-au zis: „Doar n`ai să împărăţeşti tu peste noi? Doar n`ai să ne cîrmuieşti tu pe noi?” Şi l-au urît şi mai mult, din pricina visurilor lui şi din pricina cuvintelor lui.
9. vers
Iosif a mai visat un alt vis, şi l -a istorisit fraţilor săi. El a zis: „Am mai visat un vis! Soarele, luna, şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la pămînt înaintea mea.”
10. vers
L -a istorisit tatălui său şi fraţilor săi. Tatăl său l -a mustrat, şi i -a zis: „Ce înseamnă visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu, mama ta şi fraţii tăi, să ne aruncăm cu faţa la pămînt înaintea ta?”
11. vers
Fraţii săi au început să -l pismuiască; dar tatăl său a ţinut minte lucrurile acestea.
12. vers
Fraţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.
13. vers
Israel a zis lui Iosif: „Fraţii tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimet la ei.” „Iată-mă, sînt gata,” a răspuns el.
14. vers
Israel i -a zis: „Du-te, rogu-te, şi vezi dacă fraţii tăi sînt sănătoşi, şi dacă oile sînt bine; şi adu-mi veşti.” L -a trimes astfel din valea Hebronului şi Iosif a ajuns la Sihem.
15. vers
Pe cînd rătăcea pe cîmp, l -a întîlnit un om. Omul acela l -a întrebat: „Ce cauţi?”
16. vers
„Caut pe fraţii mei,” a răspuns Iosif; „spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?”
17. vers
Şi omul acela a zis: „Au plecat de aici; căci i-am auzit spunînd: „Haidem la Dotan.” Iosif s`a dus după fraţii săi, şi i -a găsit la Dotan.
18. vers
Ei l-au zărit de departe, şi pînă să se apropie de ei, s`au sfătuit să -l omoare.”
19. vers
Ei au zis unul către altul: „Iată că vine făuritorul de visuri!
20. vers
Veniţi acum, să -l omorîm şi să -l aruncăm într`una din aceste gropi; vom spune că l -a mîncat o fiară sălbatică, şi vom vedea ce se va alege de visurile lui.”
21. vers
Ruben a auzit lucrul acesta, şi l -a scos din mînile lor. El a zis: „Să nu -i luăm viaţa!”
22. vers
Ruben le -a zis: „Să nu vărsaţi sînge; ci mai bine aruncaţi -l în groapa aceasta care este în pustie, şi nu puneţi mîna pe el.” Căci avea de gînd să -l scape din mînile lor, şi să -l aducă înapoi la tatăl său.
23. vers
Cînd a ajuns Iosif la fraţii săi, aceştia l-au desbrăcat de haina lui, de haina cea pestriţă, pe care o avea pe el.
24. vers
L-au luat şi l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.
25. vers
„Apoi au şezut să mănînce. Ridicîndu-şi ochii, au văzut o ceată de Ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămîie, cu leac alinător şi smirnă, pe cari le duceau în Egipt.
26. vers
Atunci Iuda a zis fraţilor săi: „Ce vom cîştiga să ucidem pe fratele nostru şi să -i ascundem sîngele?
27. vers
Veniţi mai bine să -l vindem Ismaeliţilor, şi să nu punem mîna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.” Şi fraţii lui l-au ascultat.
28. vers
La trecerea negustorilor madianiţi, au tras şi au scos pe Iosif afară din groapă, şi l-au vîndut cu douăzeci de sicli de argint Ismaeliţilor, cari l-au dus în Egipt.
29. vers
Ruben s`a întors la groapă; şi iată că Iosif nu mai era în groapă. El şi -a rupt hainele,
30. vers
s`a întors la fraţii săi, şi a zis: „Băiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?”
31. vers
Ei au luat atunci haina lui Iosif; şi junghiind un ţap, i-au muiat haina în sînge.
32. vers
Au trimes tatălui lor haina cea pestriţă, punînd să -i spună: „Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.”
33. vers
Iacov a cunoscut -o, şi a zis: „Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l -a mîncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!”
34. vers
Şi şi -a rupt hainele, şi -a pus un sac pe coapse, şi a jălit multă vreme pe fiul său.
35. vers
Toţi fiii şi toate fiicele lui au venit ca să -l mîngîie; dar el nu voia să primească nici o mîngîiere, ci zicea: „Plîngînd mă voi pogorî la fiul meu în locuinţa morţilor.” Şi plîngea astfel pe fiul său.
36. vers
Madianiţii l-au vîndut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, şi anume căpetenia străjerilor.
Könyvek
