Evanghelia după Matei

12. fejezet

Fejezetek:

Ziua sabatului

Cam în aceeaşi vreme, Isus mergea prin lanurile de grâu, într-o zi de sabat. Ucenicilor li s-a făcut foame şi au început să smulgă spice de grâu ca să le mănânce.

2. vers

Când au văzut fariseii acest lucru, I-au spus: „Iată, ucenicii Tăi fac un lucru care nu este permis de Lege într-o zi de sabat!“

3. vers

Atunci Isus le-a răspuns: „Nu aţi citit oare ce-au făcut David şi cei care erau cu el, atunci când le-a fost foame?

4. vers

El a intrat în Casa Domnului şi a mâncat pâinea sfântă, dăruită lui Dumnezeu, deşi Legea nu le permitea, lui şi celor care erau cu el, să o mănânce, ea fiind rezervată preoţilor.

5. vers

Sau n-aţi citit în Lege că, în ziua de sabat, preoţii încalcă sabatul în Templu şi nu sunt consideraţi vinovaţi?

6. vers

Dar vă spun că aici e cineva mai important decât Templul.

7. vers

Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: «Milă vreau, şi nu jertfe», nu i-aţi fi condamnat pe cei nevinovaţi!

8. vers

Pentru că Fiul omului este Domn al sabatului.“

Isus vindecă un om în ziua de sabat

9. vers

Apoi Isus a plecat de acolo şi a intrat în sinagoga lor.

10. vers

Era acolo un om cu mâna paralizată. Pentru a-L putea acuza, ei L-au întrebat: „Este permis să vindeci în ziua de sabat?“

11. vers

Isus a răspuns: „Dacă unul dintre voi are o oaie şi în ziua de sabat oaia cade într-o groapă, nu o apucaţi şi o ridicaţi afară din groapă?

12. vers

Cu siguranţă, un om este mai important decât o oaie! Deci este permis să faci bine în ziua de sabat!“

13. vers

Apoi Isus i-a spus omului cu mâna paralizată: „Întinde-ţi mâna!“, iar omul a întins-o şi mâna s-a însănătoşit, făcându-se la fel ca mâna cealaltă.

14. vers

Fariseii au ieşit afară şi au început să facă planuri pentru a-L ucide.

Isus, Alesul Domnului

15. vers

Isus a aflat şi a plecat de acolo. L-au urmat mari mulţimi de oameni, iar El i-a vindecat pe toţi

16. vers

şi le-a poruncit să nu spună şi altora cine era El,

17. vers

pentru a se împlini ceea ce fusese spus prin profetul Isaia:

18. vers

„Acesta este Slujitorul Meu, pe care L-am ales,
Fiul Meu iubit în care Îmi găsesc plăcerea!
Voi pune Duhul Meu peste El
şi va vesti popoarelor judecata.

19. vers

El nu Se va certa şi nu va striga,
iar oamenii nu-I vor auzi glasul pe străzi.

20. vers

El nu va rupe o trestie îndoită,
nici nu va stinge o lampă care pâlpâie,
până la victoria judecăţii.

21. vers

Toate popoarele îşi vor pune speranţa în El.“
(Isaia 42.1–4)

Puterea lui Isus vine de la Dumnezeu

22. vers

Atunci I-au adus un om orb şi mut, posedat de un demon, iar Isus l-a vindecat. Şi omul a început să vorbească şi să vadă.

23. vers

Mulţimile, uimite, au început să spună: „Ar putea fi acesta Fiul lui David?“

24. vers

Când au auzit fariseii acest lucru, au zis: „El scoate demonii prin puterea lui Beelzebul, prinţul demonilor.“

25. vers

Isus, ştiindu-le gândurile, le-a spus: „Orice împărăţie dezbinată va fi distrusă. Şi nici o cetate sau casă dezbinată nu va dăinui.

26. vers

Şi dacă Satan îi scoate pe demonii lui, este dezbinat împotriva lui însuşi. Atunci cum va dăinui împărăţia lui?

27. vers

Dacă Eu scot demonii prin puterea lui Beelzebul, ucenicii voştri prin a cui putere îi scot? Chiar ei vă vor dovedi că greşiţi.

28. vers

Pe de altă parte, dacă Eu scot demoni prin puterea Duhului lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit deja peste voi.

29. vers

Cum poate intra cineva în casa unui om puternic şi să-l jefuiască, fără să-l lege mai întâi? Numai atunci va putea să-i fure din casă.

30. vers

Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, iar cine nu strânge cu Mine risipeşte.

31. vers

De aceea, vă spun că orice păcat şi orice fel de cuvinte defăimătoare pot fi iertate oamenilor; numai cele împotriva Duhului nu pot fi iertate.

32. vers

Oricine vorbeşte împotriva Fiului omului poate fi iertat, dar nici o blasfemie împotriva Sfântului Duh nu poate fi iertată, nici în lumea aceasta, nici în cea viitoare.

Faptele tale arată cine eşti

33. vers

Vă trebuie un pom bun ca să dea rod bun. Dacă aveţi un pom rău, va da roade rele. Căci pomul se cunoaşte după rodul său.

34. vers

Pui de şerpi! Cum puteţi să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Cuvintele omului vin din ceea ce este în inima lui.

35. vers

Un om bun scoate lucrurile bune adunate în el, pe când un om rău scoate lucrurile rele adunate în el.

36. vers

Dar vă spun că, în Ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală pentru fiecare cuvânt fără rost pe care l-au spus.

37. vers

Cuvintele tale sunt cele care te vor găsi nevinovat sau te vor condamna.“

Iudeii vor o dovadă

38. vers

Atunci nişte învăţători ai Legii şi nişte farisei I-au zis: „Învăţătorule, vrem să vedem un semn1 făcut de Tine!“

39. vers

Dar El le-a răspuns: „Această generaţie rea şi necredincioasă caută un semn. Dar nu i se va da nici un semn, în afară de semnul profetului Iona.

40. vers

Aşa cum Iona a stat în pântecele acelui peşte uriaş timp de trei zile şi trei nopţi, aşa va sta şi Fiul omului în inima pământului trei zile şi trei nopţi.

41. vers

În Ziua judecăţii, locuitorii Ninivei se vor ridica o dată cu această generaţie şi o vor acuza, pentru că ei şi-au schimbat inima şi viaţa în urma celor predicate de Iona. Şi iată că aici este Cineva mai important decât Iona!

42. vers

În Ziua judecăţii, împărăteasa din sud se va ridica alături de această generaţie ca să o acuze, pentru că ea a venit de la marginile pământului să audă înţelepciunea lui Solomon. Dar aici este Cineva mai important decât Solomon.

Răutatea oamenilor

43. vers

Când un duh rău iese din trupul unui om, umblă prin locuri secetoase, căutând odihnă, dar n-o poate găsi.

44. vers

Şi atunci spune: «Mă voi întoarce în casa din care am plecat». Se întoarce şi o găseşte goală, măturată şi în ordine.

45. vers

Apoi se duce şi mai aduce cu el alte şapte duhuri, care sunt şi mai rele. Şi intră toate şi locuiesc acolo, iar starea omului ajunge şi mai rea decât era înainte.“