capitolul 12
Cam în aceeaşi vreme, Isus mergea prin lanurile de grâu, într-o zi de sabat. Ucenicilor li s-a făcut foame şi au început să smulgă spice de grâu ca să le mănânce.
Când au văzut fariseii acest lucru, I-au spus: „Iată, ucenicii Tăi fac un lucru care nu este permis de Lege într-o zi de sabat!“
Atunci Isus le-a răspuns: „Nu aţi citit oare ce-au făcut David şi cei care erau cu el, atunci când le-a fost foame?
El a intrat în Casa Domnului şi a mâncat pâinea sfântă, dăruită lui Dumnezeu, deşi Legea nu le permitea, lui şi celor care erau cu el, să o mănânce, ea fiind rezervată preoţilor.
Sau n-aţi citit în Lege că, în ziua de sabat, preoţii încalcă sabatul în Templu şi nu sunt consideraţi vinovaţi?
Dar vă spun că aici e cineva mai important decât Templul.
Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: «Milă vreau, şi nu jertfe», nu i-aţi fi condamnat pe cei nevinovaţi!
Pentru că Fiul omului este Domn al sabatului.“
Apoi Isus a plecat de acolo şi a intrat în sinagoga lor.
Era acolo un om cu mâna paralizată. Pentru a-L putea acuza, ei L-au întrebat: „Este permis să vindeci în ziua de sabat?“
Isus a răspuns: „Dacă unul dintre voi are o oaie şi în ziua de sabat oaia cade într-o groapă, nu o apucaţi şi o ridicaţi afară din groapă?
Cu siguranţă, un om este mai important decât o oaie! Deci este permis să faci bine în ziua de sabat!“
Apoi Isus i-a spus omului cu mâna paralizată: „Întinde-ţi mâna!“, iar omul a întins-o şi mâna s-a însănătoşit, făcându-se la fel ca mâna cealaltă.
Fariseii au ieşit afară şi au început să facă planuri pentru a-L ucide.
Isus a aflat şi a plecat de acolo. L-au urmat mari mulţimi de oameni, iar El i-a vindecat pe toţi
şi le-a poruncit să nu spună şi altora cine era El,
pentru a se împlini ceea ce fusese spus prin profetul Isaia:
„Acesta este Slujitorul Meu, pe care L-am ales,
Fiul Meu iubit în care Îmi găsesc plăcerea!
Voi pune Duhul Meu peste El
şi va vesti popoarelor judecata.
El nu Se va certa şi nu va striga,
iar oamenii nu-I vor auzi glasul pe străzi.
El nu va rupe o trestie îndoită,
nici nu va stinge o lampă care pâlpâie,
până la victoria judecăţii.
Toate popoarele îşi vor pune speranţa în El.“
(Isaia 42.1–4)
Atunci I-au adus un om orb şi mut, posedat de un demon, iar Isus l-a vindecat. Şi omul a început să vorbească şi să vadă.
Mulţimile, uimite, au început să spună: „Ar putea fi acesta Fiul lui David?“
Când au auzit fariseii acest lucru, au zis: „El scoate demonii prin puterea lui Beelzebul, prinţul demonilor.“
Isus, ştiindu-le gândurile, le-a spus: „Orice împărăţie dezbinată va fi distrusă. Şi nici o cetate sau casă dezbinată nu va dăinui.
Şi dacă Satan îi scoate pe demonii lui, este dezbinat împotriva lui însuşi. Atunci cum va dăinui împărăţia lui?
Dacă Eu scot demonii prin puterea lui Beelzebul, ucenicii voştri prin a cui putere îi scot? Chiar ei vă vor dovedi că greşiţi.
Pe de altă parte, dacă Eu scot demoni prin puterea Duhului lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit deja peste voi.
Cum poate intra cineva în casa unui om puternic şi să-l jefuiască, fără să-l lege mai întâi? Numai atunci va putea să-i fure din casă.
Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, iar cine nu strânge cu Mine risipeşte.
De aceea, vă spun că orice păcat şi orice fel de cuvinte defăimătoare pot fi iertate oamenilor; numai cele împotriva Duhului nu pot fi iertate.
Oricine vorbeşte împotriva Fiului omului poate fi iertat, dar nici o blasfemie împotriva Sfântului Duh nu poate fi iertată, nici în lumea aceasta, nici în cea viitoare.
Vă trebuie un pom bun ca să dea rod bun. Dacă aveţi un pom rău, va da roade rele. Căci pomul se cunoaşte după rodul său.
Pui de şerpi! Cum puteţi să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Cuvintele omului vin din ceea ce este în inima lui.
Un om bun scoate lucrurile bune adunate în el, pe când un om rău scoate lucrurile rele adunate în el.
Dar vă spun că, în Ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală pentru fiecare cuvânt fără rost pe care l-au spus.
Cuvintele tale sunt cele care te vor găsi nevinovat sau te vor condamna.“
Atunci nişte învăţători ai Legii şi nişte farisei I-au zis: „Învăţătorule, vrem să vedem un semn1 făcut de Tine!“
Dar El le-a răspuns: „Această generaţie rea şi necredincioasă caută un semn. Dar nu i se va da nici un semn, în afară de semnul profetului Iona.
Aşa cum Iona a stat în pântecele acelui peşte uriaş timp de trei zile şi trei nopţi, aşa va sta şi Fiul omului în inima pământului trei zile şi trei nopţi.
În Ziua judecăţii, locuitorii Ninivei se vor ridica o dată cu această generaţie şi o vor acuza, pentru că ei şi-au schimbat inima şi viaţa în urma celor predicate de Iona. Şi iată că aici este Cineva mai important decât Iona!
În Ziua judecăţii, împărăteasa din sud se va ridica alături de această generaţie ca să o acuze, pentru că ea a venit de la marginile pământului să audă înţelepciunea lui Solomon. Dar aici este Cineva mai important decât Solomon.
Când un duh rău iese din trupul unui om, umblă prin locuri secetoase, căutând odihnă, dar n-o poate găsi.
Şi atunci spune: «Mă voi întoarce în casa din care am plecat». Se întoarce şi o găseşte goală, măturată şi în ordine.
Apoi se duce şi mai aduce cu el alte şapte duhuri, care sunt şi mai rele. Şi intră toate şi locuiesc acolo, iar starea omului ajunge şi mai rea decât era înainte.“
În timp ce Isus vorbea mulţimilor, au venit mama şi fraţii Lui şi stăteau afară pentru că vroiau să-I vorbească.
Cineva i-a spus: „Mama Ta şi fraţii Tăi stau afară şi vor să-Ți vorbească!“
Isus i-a răspuns celui care vorbise:
„Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei?“
Apoi, arătând spre ucenicii Săi, a spus: „Iată-i pe mama Mea şi pe fraţii Mei!
Căci oricine face voia Tatălui Meu din ceruri este fratele, sora şi mama Mea!“
Software-ul își propune să conecteze pe toți cu textul Bibliei printr-o interfață rapid accesibilă și personalizabilă.
Numele face referire atât la conectivitate, cât și la viteză…
„Fiecare om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și încet la mânie!”
Cu dragoste, Tom Károly