Scrisoarea lui Pavel către Romani
3. fejezet
1. vers
Au deci evreii vreun avantaj față de ceilalți oameni? Este importantă circumcizia?
2. vers
Da, au multe avantaje, în toate privințele. În primul rând, lor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu.
3. vers
Însă unii au fost necredincioși. Va anula aceasta credincioșia lui Dumnezeu?
4. vers
Nici vorbă! Dumnezeu va spune adevărul, chiar dacă toată lumea va minți. După cum este scris:
„Ți se va da dreptate când vei vorbi
și vei câștiga când vei fi judecat.“
(Psalmul 51.4)
5. vers
Însă dacă nedreptatea noastră scoate în evidență dreptatea lui Dumnezeu, ce vom spune? Putem spune că Dumnezeu este nedrept când ne pedepsește? (Vorbesc în felul oamenilor.)
6. vers
Nici vorbă! Dacă Dumnezeu ar fi nedrept, cum ar putea judeca lumea?
7. vers
Cineva ar putea spune: „Dumnezeu este slăvit și adevărul Lui se vede mai clar datorită minciunii mele. Atunci de ce mai sunt eu judecat ca păcătos?“
8. vers
Cu alte cuvinte, s-ar părea, așa cum au pretins unii, vorbindu-ne de rău, că spunem: „Să facem răul, ca să vină binele din el.“ Cei ce spun așa ceva își merită pedeapsa.
Toți oamenii sunt vinovați
9. vers
Ce vom spune deci? Suntem noi, evreii, mai buni decât alți oameni? Nu. Pentru că am spus deja că și evreii și neevreii sunt vinovați de păcat.
10. vers
După cum este scris:
„Nu este nimeni fără păcat! Nimeni.
11. vers
Nu este nimeni care înțelege.
Nu-L caută nimeni pe Dumnezeu.
12. vers
Cu toții s-au îndepărtat de Dumnezeu
și au devenit nefolositori.
Nu este nici unul care să facă binele.
Nici unul măcar!“
(Psalmul 14.1–3)
13. vers
„Gurile lor sunt ca niște morminte
deschise.
Cu limbile lor îi înșală pe alții.“
(Psalmul 5.9)
„Ceea ce spun ei se aseamănă
cu veninul șerpilor.“
(Psalmul 140.3)
14. vers
„Vorbirea lor este plină de blesteme
și amărăciune.“
(Psalmul 10.7)
16. vers
Distrug tot ce găsesc în calea lor
și aduc necazuri pe oriunde trec.
17. vers
Ei nu știu cum e să trăiești în pace.“
(Isaia 59.7–8)
18. vers
„Nu au nici teamă, nici respect pentru
Dumnezeu.“
(Psalmul 36.1)
19. vers
Acum știm că, prin tot ceea ce spune, Legea vorbește celor care sunt sub Lege. Astfel nimeni nu se mai poate dezvinovăți și întreaga lume este trasă la răspundere înaintea lui Dumnezeu.
20. vers
De aceea, nimeni nu va fi acceptat de Dumnezeu pe baza faptelor cerute de Lege. Legea aduce recunoașterea păcatului.
Îndreptățirea prin credință
21. vers
Dar acum Dumnezeu a arătat o cale prin care oamenii pot fi declarați drepți înaintea lui Dumnezeu fără Lege. Despre ea ne-au adus mărturie Legea și Profeții.
22. vers
Această dreptate vine de la Dumnezeu prin credința în Isus Cristos. Ea este dată tuturor celor ce cred. Nu există nici o diferență între oameni
23. vers
pentru că toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu.
24. vers
Dar îndreptățirea lor este un dar făcut prin harul lui Dumnezeu. Oamenii sunt îndreptățiți prin eliberarea lor de păcat care vine prin Cristos Isus.
25. vers
Dumnezeu L-a prezentat pe Isus ca jertfă, astfel ca, prin sângele Său, El să fie mijlocul prin care sunt iertate păcatele oamenilor, prin credința lor în El. Dumnezeu a făcut aceasta ca demonstrare a dreptății Sale pentru că, în îndurarea Sa, Dumnezeu lăsase nepedepsite păcatele din trecut.
26. vers
El L-a dat pe Isus pentru a arăta că și astăzi El este drept. El este în același timp și Cel ce judecă drept, și Cel ce îndreptățește pe acela care are credință în Isus.
27. vers
Unde este deci lauda? A fost înlăturată! Pe baza cărui principiu? Al faptelor? Nu, ci pe baza principiului credinței.
28. vers
Noi considerăm că omul este îndreptățit înaintea lui Dumnezeu prin credință, și nu prin faptele Legii.
29. vers
Dumnezeu nu este numai al evreilor. El este și Dumnezeul neevreilor.
30. vers
Dumnezeu este Unul singur. El îi va îndreptăți prin credința lor și pe evrei, și pe neevrei.
31. vers
Dar noi nu desființăm Legea cu credința, ci prin credință noi confirmăm Legea.
Könyvek
