capitolul 4
O femeie dintre nevestele fiilor proorocilor a strigat lui Elisei: „Robul tău, bărbatul meu, a murit, şi ştii că robul tău se temea de Domnul; şi cel ce l -a împrumutat a venit să ia cei doi copii ai mei şi să -i facă robi.”
Elisei i -a zis: „Ce pot să fac pentru tine? Spune-mi ce ai acasă?” Ea a răspuns: „Roaba ta n`are acasă decît un vas cu untdelemn.
Şi el a zis: „Du-te de cere vase de afară dela toţi vecinii tăi, vase goale, şi nu cere puţine.
Cînd te vei întoarce, închide uşa după tine şi după copiii tăi; toarnă din untdelemn în toate aceste vase, şi pune deoparte pe cele pline.”
Atunci ea a plecat dela el. A închis uşa după ea şi după copiii ei; ei îi apropiau vasele, şi ea turna din untdelemn în ele.
Cînd s`au umplut vasele, ea a zis fiului său: „Mai dă-mi un vas.” Dar el i -a răspuns: „Nu mai este niciun vas.” Şi n`a mai curs untdelemn.
Ea s`a dus de a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Şi el a zis: „Du-te de vinde untdelemnul, şi plăteşte-ţi datoria; iar cu ce va rămînea, vei trăi tu şi fiii tăi.”
Intr`o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să mănînce la ea. Şi ori de cîte ori trecea, se ducea să mănînce la ea.
Ea a zis bărbatului ei: „Iată, ştiu că omul acesta care trece totdeauna pela noi, este un om sfînt al lui Dumnezeu.
Să facem o mică odaie sus cu ziduri, şi să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun şi un sfeşnic, ca să stea acolo cînd va veni la noi.
Elisei, întorcîndu-se la Sunem, s`a dus în odaia de sus şi s`a culcat acolo.
El a zis slujitorului său Ghehazi: „Cheamă pe Sunamita aceasta!” Ghehazi a chemat -o, şi ea a venit înaintea lui.
Şi Elisei a zis lui Ghehazi: „Spune -i: ,Iată, pentru noi tu ţi-ai făcut toată turburarea aceasta, noi ce putem face pentru tine? Trebuie să vorbim pentru tine împăratului sau căpeteniei oştirii?” Ea a răspuns: „Eu locuiesc liniştită în mijlocul poporului meu.”
Şi el a zis: „Ce să fac pentru ea?” Ghehazi a răspuns: „Ea n`are fiu, şi bărbatul ei este bătrîn.”
Şi el a zis: „Cheamă -o!” Ghehazi a chemat -o, şi ea a venit la uşă.
Elisei i -a zis: „La anul pe vremea aceasta, vei ţinea în braţe un fiu.” Şi ea a zis: „Nu! domnul meu, omule al lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta!
Femeia a rămas însărcinată, şi a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, cum îi spusese Elisei.
Copilul s`a făcut mare. Şi într`o zi cînd se dusese pela tatăl său la secerători,
a zis tatălui său: „Capul meu! Capul meu!” Tatăl a zis slujitorului său: „Du -l la mamă-sa!”
Slujitorul l -a luat şi l -a dus la mamă-sa. Şi copilul a stat pe genunchii mamei sale pînă la amează, şi apoi a murit.
Ea s`a suit, l -a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis uşa după ea, şi a ieşit.
A chemat pe bărbatul ei, şi a zis: „Trimite-mi, te rog, un slujitor şi o măgăriţă; vreau să mă duc în grabă la omul lui Dumnezeu, şi apoi mă voi întoarce.”
Şi el a zis: „Pentruce vrei să te duci astăzi la el? Doar nu este nici lună nouă, nici Sabat.” Ea a răspuns: „Fii pe pace!”
Apoi a pus şaua pe măgăriţă, şi a zis slujitorului său: „Mînă, şi pleacă, să nu opreşti pe drum decît cînd ţi-oi spune.”
Ea a plecat deci şi s`a dus la omul lui Dumnezeu pe muntele Carmel. Omul lui Dumnezeu a văzut -o de departe şi a zis slujitorului său Ghehazi: „Iată pe Sunamita aceea!
Acum, aleargă dar înaintea ei, şi spune -i: ,Eşti bine? Bărbatul tău şi copilul sînt bine?` Ea a răspuns: „Bine.”
Şi cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i -a îmbrăţişat picioarele. Ghehazi s`a apropiat s`o dea înapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis: „Lasă -o, căci este tare amărîtă, şi Domnul mi -a ascuns lucrul acesta, şi nu mi l -a făcut cunoscut.”
Atunci ea a zis: „Am cerut eu oare domnului meu un fiu? N`am zis eu: „Nu mă amăgi?”
Şi Elisei a zis lui Ghehazi: „Încinge-ţi mijlocul, ia toiagul meu în mînă, şi pleacă. Dacă vei întîlni pe cineva, să nu -l întrebi de sănătate; şi dacă te va întreba cineva de sănătate, să nu -i răspunzi. Să pui toiagul meu pe faţa copilului.”
Mama copilului a zis: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.” Şi el s`a sculat şi a mers după ea.
Ghehazi le -o luase înainte, şi pusese toiagul pe faţa copilului; dar n`a dat nici glas, nici semn de simţire. S`a întors înaintea lui Elisei, i -a spus lucrul acesta, şi a zis: „Copilul nu s`a trezit”.
Cînd a ajuns Elisei în casă, iată că murise copilul, culcat în patul lui.
Elisei a intrat şi a închis uşa după ei amîndoi, şi s`a rugat Domnului.
S`a suit, şi s`a culcat pe copil; şi -a pus gura pe gura lui, ochii lui pe ochii lui, mînile lui pe mînile lui, şi s`a întins peste el. Şi trupul copilului s`a încălzit.
Elisei a plecat, a mers încoace şi încolo prin casă, apoi s`a suit iarăş şi s`a întins peste copil. Şi copilul a strănutat de şapte ori, şi a deschis ochii.
Elisei a chemat pe Ghehazi, şi a zis: „Cheamă pe Sunamita.” Ghehazi a chemat -o, şi ea a venit la Elisei, care a zis: „Ia-ţi fiul!”
Ea s`a dus şi s`a aruncat la picioarele lui, şi s`a închinat pînă la pamînt. Şi şi -a luat fiul, şi a ieşit afară.
Elisei s`a întors la Ghilgal, şi în ţară bîntuia o foamete. Pe cînd fiii proorocilor şedeau înaintea lui, a zis slujitorului său: „Pune oala cea mare, şi fierbe o ciorbă pentru fiii proorocilor!”
Unul din ei a ieşit pe cîmp să culeagă verdeţuri; a găsit viţă sălbatică şi a cules din ea curcubeţe sălbatice, pînă şi -a umplut haina. Cînd s`a întors, le -a tăiat în bucăţi în oala cu ciorbă, căci nu le cunoştea.
Au dat oamenilor acelora să mănînce. Dar, cum au mîncat din ciorba aceea, au strigat: „Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală!” Şi n`au putut să mănînce.
Elisei a zis: „Luaţi făină.” A aruncat făină în oală, şi a zis: „Dă oamenilor acestora să mănînce.” Şi nu mai era nimic vătămător în oală.
A venit un om din Baal-Şalişa. A adus pîne din cele dintîi roade omului lui Dumnezeu, şi anume douăzeci de pîni de orz, şi spice noi în sac. Elisei a zis: „Dă oamenilor acestora să mănînce.”
Slujitorul său a răspuns: „Cum pot să dau din ele la o sută de inşi?” Dar Elisei a zis: „Dă oamenilor să mănînce; căci aşa vorbeşte Domnul: ,Vor mînca, şi va mai rămînea.”
Atunci le -a pus pînile înainte; şi au mîncat şi le -a mai şi rămas, după cuvîntul Domnului.
Software-ul își propune să conecteze pe toți cu textul Bibliei printr-o interfață rapid accesibilă și personalizabilă.
Numele face referire atât la conectivitate, cât și la viteză…
„Fiecare om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și încet la mânie!”
Cu dragoste, Tom Károly