capitolul 4
Dar cîtă vreme moştenitorul este nevrîstnic, eu spun că nu se deosebeşte cu nimic de un rob, măcar că este stăpîn pe tot.
Ci este supt epitropi şi îngrijitori, pînă la vremea rînduită de tatăl său.
Tot aşa şi noi, cînd eram nevrîstnici, eram supt robia învăţăturilor începătoare ale lumii.
Dar cînd a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimes pe Fiul Său, născut din femeie, născut supt Lege,
ca să răscumpere pe cei ce erau supt Lege, pentru ca să căpătăm înfierea.
Şi pentru că sînteţi fii, Dumnezeu ne -a trimes în inimă Duhul Fiului Său, care strigă: „Ava”, adică: „Tată!”
Aşa că nu mai eşti rob, ci fiu; şi dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor, prin Dumnezeu.
Odinioară, cînd nu cunoşteaţi pe Dumnezeu, eraţi robiţi celor ce din firea lor, nu sînt dumnezei.
Dar acum, dupăce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, dupăce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă mai întoarceţi iarăş la acele învăţături începătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou?
Voi păziţi zile, luni, vremi şi ani.
Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi.
Fraţilor, vă rog să fiţi ca mine, căci şi eu sînt ca voi. Nu mi-aţi făcut nicio nedreptate.
Dimpotrivă, ştiţi că, în neputinţa trupului v`am propovăduit Evanghelia pentru întîia dată.
Şi, n`aţi arătat nici dispreţ, nici desgust faţă de ceeace era o ispită pentru voi în trupul meu; dimpotrivă, m`aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe însuş Hristos Isus.
Unde este dar fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putinţă, v`aţi fi scos pînă şi ochii şi mi i-aţi fi dat.
M`am făcut oare vrăjmaşul vostru, pentrucă v`am spus adevărul?
Nu cu gînd bun sînt plini de rîvnă ei pentru voi, ci vor să vă deslipească de noi, ca să fiţi plini de rîvnă faţă de ei.
Este bine să fii plin de rîvnă totdeauna pentru bine, nu numai cînd sînt de faţă la voi.
Copilaşii mei, pentru cari iarăş simt durerile naşterii, pînăce va lua Hristos chip în voi!
O, cum aş vrea să fiu acum de faţă la voi, şi să-mi schimb glasul; căci nu ştiu ce să mai cred!
Spuneţi-mi voi, cari voiţi să fiţi supt Lege, n`ascultaţi voi Legea?
Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă, şi unul din femeia slobodă.
Dar cel din roabă s`anăscut în chip firesc, iar cel din femeia slobodă s`a născut prin făgăduinţă.
Lucrurile acestea trebuiesc luate într`alt înţeles: acestea sînt două legăminte: unul depe muntele Sinai naşte pentru robie şi este Agar, -
căci Agar este muntele Sinai din Arabia; -şi răspunde Ierusalimului de acum, care este în robie împreună cu copiii săi.
Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, şi el este mama noastră.
Fiindcă este scris: „Bucură-te, stearpo, care nu naşti de loc! Izbucneşte de bucurie şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decît copiii celei cu bărbat.”
Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sînteţi copii ai făgăduinţei.
Şi cum s`a întîmplat atunci, că cel ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul tot aşa se întîmplă şi acum.
Dar ce zice Scriptura? „Izgoneşte pe roabă şi pe fiul ei; căci fiul roabei nu va moşteni împreună cu fiul femeii slobode.”
De aceea, fraţilor, noi nu sîntem copiii celei roabe, ci ai femeii slobode. Hristos ne -a izbăvit ca să fim slobozi.
Software-ul își propune să conecteze pe toți cu textul Bibliei printr-o interfață rapid accesibilă și personalizabilă.
Numele face referire atât la conectivitate, cât și la viteză…
„Fiecare om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și încet la mânie!”
Cu dragoste, Tom Károly