Zaharia

chapter 1


Chapters:


verse #1

În luna a opta, în anul al doilea al lui Dariu, Cuvîntul Domnului a vorbit proorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:


verse #2

„Domnul S`a mîniat foarte tare pe părinţii voştri.


verse #3

Spune-le dar: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: …Întoarceţi-vă la Mine, zice Domnul oştirilor: şi Mă voi întoarce şi Eu la voi, zice Domnul oştirilor….


verse #4

Nu fiţi ca părinţii voştri, cărora le vorbeau proorocii de mai înainte, zicînd: …Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: …Întoarceţi-vă dela căile voastre cele rele, dela faptele voastre cele rele!… Dar n`au ascultat şi n`au lut aminte la Mine, zice Domnul.”


verse #5

„Unde sînt acum părinţii voştri? Şi puteau proorocii să trăiască vecinic?


verse #6

Totuş cuvintele Mele şi poruncile pe cari le dădusem slujitorilor Mei proorocii, ca să le vestească, n`au atins ele pe părinţii voştri? Şi atunci ei s`au întors, şi au zis: „Domnul oştirilor ne -a făcut cum hotărîse să ne facă, după căile şi faptele noastre!”


verse #7

În a două zeci şi patra zi a lunii a unsprezecea, care este luna Şebat, în anul al doilea al lui Dariu, Cuvîntul Domnului a vorbit proorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:


verse #8

M`am uitat noaptea, şi iată că un om era călare pe un cal roş, şi stătea între mirţi într`un umbrar; în urma lui erau nişte cai roşi, murgi şi albi.


verse #9

Am întrebat: „Ce înseamnă caii aceştia, domnul meu?” Şi îngerul care vorbea cu mine mi -a zis: „Îţi voi arăta ce înseamnă caii aceştia!”


verse #10

Omul care stătea între mirţi a luat cuvîntul şi a zis: „Aceştia sînt aceia pe cari i -a trimes Domnul să cutreiere pămîntul!”


verse #11

Şi ei au vorbit Îngerului Domnului, care stătea între mirţi, şi au zis: „Am cutreierat pămîntul, şi iată că tot pămîntul este în pace şi liniştit!”


verse #12

Atunci Îngerul Domnului a luat cuvîntul, şi a zis: „Doamne al oştirilor, pînă cînd nu vei avea milă de Ierusalim şi de cetăţile lui Iuda, pe cari Te-ai mîniat în aceşti şapte zeci de ani?”


verse #13

Domnul a răspuns cu vorbe bune, cu vorbe de mîngîiere, îngerului care vorbea cu mine.


verse #14

Şi îngerul, care vorbea cu mine, mi -a zis: „Strigă, şi zi: …Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: …Sînt plin de o mare gelozie pentru Ierusalim şi pentru Sion,


verse #15

şi sînt plin de o mare mînie împotriva neamurilor îngîmfate; căci Mă mîniasem numai puţin, dar ele au ajutat spre nenorocire.


verse #16

Deaceea aşa vorbeşte Domnul: …Mă întorc cu îndurarea către Ierusalim; Casa Mea va fi zidită iarăş în el, şi funia de măsurat se va întinde asupra Ierusalimului….


verse #17

Strigă din nou, şi zi: …Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: …Cetăţile Mele vor avea iarăş belşug de bunătăţi, Domnul va mîngîia iarăş Sionul, va alege iarăş Ierusalimul.”


verse #18

Am ridicat ochii şi m`am uitat, şi iată că erau patru coarne!


verse #19

Am întrebat îngerul, care vorbea cu mine: „Ce înseamnă coarnele acestea?” Şi el mi -a zis: „Acestea sînt coarnele, cari au risipit pe Iuda, pe Israel şi Ierusalimul.”


verse #20

Domnul mi -a arătat patru fierari.


verse #21

Eu am întrebat: „Ce vor să facă aceştia?” Şi el a zis: „Aceştia vin să sperie coarnele cari au risipit pe Iuda, de n`a mai putut ridica nimeni capul; ferarii aceştia au venit să sperie, şi să taie coarnele neamurilor cari au ridicat cornul împotriva ţării lui Iuda, ca să -i risipească locuitorii.”

Chapters:


Books