1. Samuel

capítulo 30

Capítulos:

Cînd a ajuns David cu oamenii lui a treia zi la Ţiclag, Amaleciţii năvăliseră în partea de miazăzi şi în Ţiclag. Ei nimiciseră şi arseseră Ţiclagul,

verso 2

după ce luaseră prinşi pe femei şi pe tot cei ce se aflau acolo, mici şi mari. Nu omorîseră pe nimeni, dar luaseră totul şi plecaseră.

verso 3

David şi oamenii lui au ajuns în cetate, şi iată că era arsă; şi nevestele, fiii şi fiicele lor, fuseseră luate prinse.

verso 4

Atunci David şi poporul care era cu el au ridicat glasul, şi au plîns pînă n`au mai putut plînge.

verso 5

Cele două neveste ale lui David: Ahinoam din Izreel, şi Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal, fuseseră luate şi ele.

verso 6

David a fost în mare strîmtroare, căci poporul vorbea să -l ucidă cu pietre, pentru că toţi erau amărîţi în suflet, fiecare din pricina fiilor şi fetelor lui. Dar David s`a îmbărbătat, sprijinindu-se pe Domnul, Dumnezeul lui.

verso 7

El a zis preotului Abiatar, fiul lui Ahimelec: „Adu-mi efodul!” Abiatar a adus efodul la David.

verso 8

Şi David a întrebat pe Domnul: „Să urmăresc oastea aceasta? O voi ajunge?” Domnul i -a răspuns: „Urmăreşte -o, căci o vei ajunge şi vei izbăvi totul.”

verso 9

Şi David a pornit, el şi cei şase sute de oameni cari erau cu el. Au ajuns la pîrîul Besor, unde s`au oprit cei ce rămîneau la coadă.

verso 10

David i -a urmărit mai departe, cu patru sute de oameni; dar două sute de oameni s`au oprit, fiind prea obosiţi ca să mai treacă pîrîul Besor.

verso 11

Pe cîmp au dat peste un om Egiptean, pe care l-au adus la David. I-au dat să mănînce pîne şi să bea apă,

verso 12

şi i-au mai dat şi o legătură de smochine şi două legături de stafide. După ce a mîncat, i-au venit iarăş puterile, căci nu mîncase şi nu băuse apă de trei zile şi trei nopţi.

verso 13

David i -a zis: „Al cui eşti, şi de unde eşti?” El a răspuns: „Sînt un băiat egiptean, în slujba unui Amalecit, şi de trei zile stăpînul meu m`a părăsit pentrucă eram bolnav.

verso 14

Am năvălit în partea de miazăzi a Cheretiţilor, pe ţinutul lui Iuda şi la miazăzi de Caleb, şi am ars Ţiclagul.”

verso 15

David i -a zis: „Vrei să mă duci la oastea aceasta?” Şi el a zis: „Jură-mi pe Numele lui Dumnezeu că nu mă vei omorî şi nu mă vei da pe mîna stăpînului meu, şi te voi pogorî la oastea aceasta.”

verso 16

El i -a slujit astfel de călăuză. Şi Amaleciţii erau risipiţi pe tot ţinutul, mîncînd, bînd şi jucînd, de bucuria prăzii celei mari pe care o luaseră din ţara Filistenilor şi din ţara lui Iuda.

verso 17

David i -a bătut din zorii zilei pînă a doua zi seara, şi n`a scăpat niciunul din ei, afară de patru sute de tineri, cari au încălecat pe cămile şi au fugit.

verso 18

David a scăpat astfel tot ce luaseră Amaleciţii, şi a scăpat şi pe cele două neveste ale lui.

verso 19

Nu le -a lipsit nimeni, dela mic pînă la mare, nici fiu, nici fiică, nici un lucru din pradă, nimic din ce li se luase: David a adus înpoi totul.

verso 20

Şi David a luat toate oile şi toţi boii; şi cei ce mînau turma aceasta şi mergeau în fruntea ei, ziceau: „Aceasta este prada lui David!”

verso 21

David a ajuns la cei două sute de oameni cari fuseseră prea obosiţi ca să mai meargă după el şi pe cari -i lăsase la pîrîul Besor. Ei au ieşit înaintea lui David şi înaintea poporului care era cu el. David s`a apropiat de ei, şi i -a întrebat de sănătate.

verso 22

Toţi oamenii răi şi de nimic dintre cei ce merseseră cu David au luat cuvîntul şi au zis: „Fiindcă n`au venit cu noi, să nu le dăm nimic din prada pe care am scăpat -o, ci doar să-şi ia fiecare nevasta şi copiii, şi să plece.”

verso 23

Dar David a zis: „Să nu faceţi aşa, fraţilor, cu ce ne -a dat Domnul; căci El ne -a păzit şi a dat în mînile noastre ceata care venise împotriva noastră.

verso 24

Şi cine v`ar asculta în privinţa aceasta? Partea trebuie să fie aceeaş atît pentru cel ce s`a pogorît pe cîmpul de bătaie cît şi pentru cel ce a rămas la calabalîcuri; s`o împartă deopotrivă.

verso 25

Lucrul acesta a rămas de atunci şi pînă în ziua de azi o lege şi un obicei în Israel.

verso 26

Cînd s`a întors la Ţiclag, David a trimes o parte din pradă bătrînilor lui Iuda, prietenilor săi, spunîndu-le aceste cuvinte: „Iată darul pe care vi -l fac din prada luată dela vrăjmaşii Domnului!”

verso 27

A trimes celor din Betel, celor din Ramot dela miază zi, celor din Iatir,

verso 28

celor din Aroer, celor din Sifmot, celor din Eştemoa,

verso 29

celor din Racal, celor din cetăţile Ierahmeeliţilor, celor din cetăţile Cheniţilor,

verso 30

celor din Horma, celor din Cor-Aşan, celor din Atac,

verso 31

celor din Hebron, şi în toate locurile pe cari le străbătuse David cu oamenii lui.