Luca

capítulo 1


Capítulos:


verso 1

Fiindcă mulţi s`au apucat să alcătuiască o istorisire amănunţită despre lucrurile cari s`au petrecut printre noi,


verso 2

după cum ni le-au încredinţat ceice le-au văzut cu ochii lor dela început, şi au ajuns slujitori ai cuvîntului,


verso 3

am găsit şi eu cu cale, prea alesule Teofile, după ce am făcut cercetări cu deamăruntul asupra tuturor acestor lucruri dela obîrşia lor, să ţi le scriu în şir unele după altele,


verso 4

ca să poţi cunoaşte astfel temeinicia învăţăturilor, pe cari le-ai primit prin viu grai.


verso 5

În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot, numit Zaharia, din ceata lui Abia. Nevasta lui era din fetele lui Aaron, şi se chema Elisaveta.


verso 6

Amîndoi erau neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, şi păzeau fără pată toate poruncile şi toate rînduielile Domnului.


verso 7

N`aveau copii, pentrucă Elisaveta era stearpă; şi amîndoi erau înaintaţi în vîrstă.


verso 8

Dar, pe cînd slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rîndul cetei lui,


verso 9

după obiceiul preoţiei, a ieşit la sorţi să intre să tămîieze în Templul Domnului.


verso 10

În ceasul tămîierii, toată mulţimea norodului se ruga afară.


verso 11

Atunci un înger al Domnului s`a arătat lui Zaharia, şi a stătut în picioare la dreapta altarului pentru tămîiere.


verso 12

Zaharia s`a spăimîntat, cînd l -a văzut; şi l -a apucat frica.


verso 13

Dar îngerul i -a zis: „Nu te teme Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevastă-ta Elisaveta îţi va naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ioan.


verso 14

El va fi pentru tine o pricină de bucurie şi veselie, şi mulţi se vor bucura de naşterea lui.


verso 15

Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură ameţitoare, şi se va umplea de Duhul Sfînt încă din pîntecele maicii sale.


verso 16

El va întoarce pe mulţi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor.


verso 17

Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor la copii, şi pe cei neascultători la umblarea în înţelepciunea celor neprihăniţi, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El.”


verso 18

Zaharia a zis îngerului: „Din ce voi cunoaşte lucrul acesta? Fiindcă eu sînt bătrîn, şi nevastă-mea este înaintată în vîrstă.”


verso 19

Drept răspuns, îngerul i -a zis: „Eu sînt Gavril, care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimes să-ţi vorbesc, şi să-ţi aduc această veste bună.


verso 20

Iată că vei fi mut, şi nu vei putea vorbi, pînă în ziua cînd se vor întîmpla aceste lucruri, pentrucă n`ai crezut cuvintele mele, cari se vor împlini la vremea lor.”


verso 21

Norodul însă aştepta pe Zaharia, şi se mira de zăbovirea lui în Templu.


verso 22

Cînd a ieşit afară, nu putea să le vorbească; şi au înţeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne într`una, şi a rămas mut.


verso 23

După ce i s`au împlinit zilele de slujbă, Zaharia s`a dus acasă.


verso 24

Peste cîtva timp, Elisaveta, nevasta lui, a rămas însărcinată, şi s`a ţinut ascunsă de tot cinci luni. „Căci”, zicea ea,


verso 25

„iată ce mi -a făcut Domnul, cînd Şi -a aruncat ochii spre mine, ca să-mi ia ocara dintre oameni.”


verso 26

În luna a şasea, îngerul Gavril a fost trimes de Dumnezeu într`o cetate din Galilea, numită Nazaret,


verso 27

la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.


verso 28

Îngerul a intrat la ea, şi a zis: „Plecăciune, ţie, căreia ţi s`a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvîntată eşti tu între femei!”


verso 29

Turburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemneze urarea aceasta.


verso 30

Îngerul i -a zis: „Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu.


verso 31

Şi iată că vei rămînea însărcinată, şi vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Isus.


verso 32

El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Prea Înalt; şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David.


verso 33

Va împărăţi peste casa lui Iacov în veci, şi Împărăţia Lui nu va avea sfîrşit.”


verso 34

Maria a zis îngerului: „Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?”


verso 35

Îngerul i -a răspuns: „Duhul Sfînt Se va pogorî peste tine, şi puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea Sfîntul care Se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.


verso 36

Iată că Elisaveta, rudenia ta, a zămislit, şi ea, un fiu la bătrîneţe; şi ea, căreia i se zicea stearpă, este acum în a şasea lună.


verso 37

Căci niciun cuvînt dela Dumnezeu nu este lipsit de putere.


verso 38

Maria a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” Şi îngerul a plecat dela ea.


verso 39

Maria s`a sculat chiar în zilele acelea, şi a plecat în grabă spre munţi, într`o cetate a lui Iuda.


verso 40

A intrat în casa lui Zaharia, şi a urat de bine Elisavetei.


verso 41

Cum a auzit Elisaveta urarea Mariei, i -a săltat pruncul în pîntece, şi Elisaveta s`a umplut de Duhul Sfînt.


verso 42

Ea a strigat cu glas tare: „Binecuvîntată eşti tu între femei, şi binecuvîntat este rodul pîntecelui tău.


verso 43

Cum mi -a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu?


verso 44

Fiindcă iată, cum mi -a ajuns la urechi glasul urării tale, mi -a săltat pruncul în pîntece de bucurie.


verso 45

Ferice de aceea care a crezut; pentrucă lucrurile, cari i-au fost spuse din partea Domnului, se vor împlini.”


verso 46

Şi Maria a zis: „Sufletul meu măreşte pe Domnul,


verso 47

şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mîntuitorul meu,


verso 48

pentrucă a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că deacum încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită,


verso 49

pentrucă Cel Atot Puternic a făcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfînt,


verso 50

şi îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El.


verso 51

El a arătat putere cu braţul Lui; a risipit gîndurile, pe cari le aveau cei mîndri în inima lor.


verso 52

A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, şi a înălţat pe cei smeriţi.


verso 53

Pe cei flămînzi i -a săturat de bunătăţi, şi pe cei bogaţi i -a scos afară cu mînile goale.


verso 54

A venit în ajutorul robului său Israel, căci Şi -a adus aminte de îndurarea Sa, -


verso 55

cum făgăduise părinţilor noştri, -faţă de Avraam şi sămînţa lui în veac.”


verso 56

Maria a rămas împreună cu Elisaveta cam trei luni. Apoi s`a întors acasă.


verso 57

Elisavetei i s`a împlinit vremea să nască; şi a născut un fiu.


verso 58

Vecinii şi rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare îndurare faţă de ea, şi se bucurau împreună cu ea.


verso 59

În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur, şi voiau să -i pună numele Zaharia, după numele tatălui său.


verso 60

Dar mama lui a luat cuvîntul, şi a zis: „Nu. Ci are să se cheme Ioan.”


verso 61

Ei i-au zis: „Nimeni din rubedeniile tale nu poartă numele acesta.”


verso 62

Şi au început să facă semne tatălui său, ca să ştie cum ar vrea să -i pună numele.


verso 63

Zaharia a cerut o tăbliţă de scris, şi a scris, zicînd: „Numele lui este Ioan.” Şi toţi s`au minunat.


verso 64

În clipa aceea, i s`a deschis gura, i s`a deslegat limba, şi el vorbea şi binecuvînta pe Dumnezeu.


verso 65

Pe toţi vecinii i -a apucat frica, şi în tot ţinutul acela muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri.


verso 66

Toţi ceice le auzeau, le păstrau în inima lor, şi ziceau: „Oare ce va fi pruncul acesta?” Şi mîna Domnului era într`adevăr cu el.


verso 67

Zaharia, tatăl lui, s`a umplut de Duhul Sfînt, a proorocit, şi a zis:


verso 68

„Binecuvîntat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentrucă a cercetat şi a răscumpărat pe poporul Său.


verso 69

Şi ne -a ridicat o mîntuire puternică (Greceşte: un corn de mîntuire.) în casa robului Său David,


verso 70

cum vestise prin gura sfinţilor Săi prooroci, cari au fost din vechime; -


verso 71

mîntuire de vrăjmaşii noştri şi din mîna tuturor celor ce ne urăsc!


verso 72

Astfel Îşi arată El îndurarea faţă de părinţii noştri, şi Îşi aduce aminte de legămîntul Lui cel sfînt,


verso 73

potrivit jurămîntului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam,


verso 74

că, dupăce ne va izbăvi din mîna vrăjmaşilor noştri, ne va îngădui să -I slujim fără frică,


verso 75

trăind înaintea Lui în sfinţenie şi neprihănire, în toate zilele vieţii noastre.


verso 76

Şi tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Înalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregăteşti căile Lui,


verso 77

şi să dai poporului Său cunoştinţa mîntuirii, care stă în iertarea păcatelor lui; -


verso 78

datorită marei îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne -a cercetat Soarele care răsare din înălţime,


verso 79

ca să lumineze pe ceice zac în întunerecul şi în umbra morţii, şi să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!”


verso 80

Iar pruncul creştea şi se întărea în duh. Şi a stat în locuri pustii pînă în ziua arătării lui înaintea lui Israel.

Capítulos:


Libros