Judecătorii
capítulo 5
verso 1
În ziua aceea, Debora a cîntat această cîntare, cu Barac, fiul lui Abinoam:
verso 2
„Nişte căpetenii s`au pus în fruntea poporului în Israel, Şi poporul s`a arătat gata de luptă: Binecuvîntaţi pe Domnul!
verso 3
Ascultaţi, împăraţi! Luaţi aminte, domnitori! Voi cînta, da, voi cînta Domnului, Voi cînta din alăută Domnului, Dumnezeului lui Israel.
verso 4
Doamne, cînd ai ieşit din Seir, Cînd ai plecat din cîmpiile Edomului, Pămîntul s`a cutremurat, cerurile au picurat, Şi norii au turnat ape cu găleata;
verso 5
Munţii s`au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s`a clătinat Domnului, Dumnezeului lui Israel”.
verso 6
„Pe vremea lui Şamgar, fiul lui Anat, Pe vremea Iaelei drumurile erau părăsite, Şi călătorii apucau pe căi strîmbe.
verso 7
Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, Pînă cînd m`am sculat eu, Debora, Pînă cînd m`am ridicat eu, ca o mamă în Israel.
verso 8
El îşi alesese noi dumnezei: Atunci războiul era la porţi; Dar nu vedeai nici scut, nici suliţă La patruzeci de mii în Israel.
verso 9
Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, Spre aceia din popor cari s`au arătat gata să lupte. Binecuvîntaţi pe Domnul!
verso 10
Voi, cari călăriţi pe măgăriţe albe, Voi, cari şedeţi pe covoare, Şi voi, cari umblaţi pe drum, -cîntaţi!
verso 11
Arcaşii, din mijlocul adăpătoarelor, Să laude cu glasul lor binefacerile Domnului, Binefacerile cîrmuirii Sale în Israel. Atunci poporul Domnului s`a pogorît la porţi:
verso 12
Trezeşte-te, trezeşte-te, Debora! Trezeste-te, trezeşte-te şi zi o cîntare! Scoală-te, Barac, Şi adu-ţi robii de război, Fiul lui Abinoam!
verso 13
Atunci o rămăşiţă din popor a biruit pe cei puternici, Domnul mi -a dat biruinţa asupra celor viteji.
verso 14
Din Efraim au venit locuitorii lui Amalec. După tine a mers Beniamin în oştirea ta. Din Machir au venit căpeteniile, Şi din Zabulon cîrmuitorii.
verso 15
Mai marii lui Isahar au fost cu Debora, Şi Isahar a venit după Barac, A fost trimes pe urma lui în vale. La pîraiele lui Ruben, Au fost mari hotărîri!
verso 16
Pentruce ai rămas în mijlocul staulelor
verso 17
Galaadul de dincolo de Iordan nu şi -a părăsit locuinţa. Pentruce a stat Dan pe corăbii? Aşer a stat pe malul mării, Şi s`a odihnit în limanurile lui.
verso 18
Zabulon este un popor care a înfruntat moartea, Şi Neftali la fel, pe înălţimile din cîmpie.
verso 19
Împăraţii au venit, s`au luptat; Atunci au luptat împăraţii Canaanului, La Tanaac, la apele Meghido; N`au luat nicio pradă, nici argint.
verso 20
Din ceruri se luptau, De pe cărările lor stelele se luptau împotriva lui Sisera,
verso 21
Pîrîul Chison i -a luat, Pîrîul din vremile străvechi, pîrîul Chison! Suflete, calcă-`n picioare pe viteji!
verso 22
Atunci copitele cailor au răsunat De goana, de goana năbădăioasă a războinicilor lor.
verso 23
Blestemaţi pe Meroza, a zis Îngerul Domnului, Blestemaţi, blestemaţi pe locuitorii lui; Căci n`au venit în ajutorul Domnului, În ajutorul Domnului, printre oamenii viteji”.
verso 24
Binecuvîntată să fie între femei Iael, Nevasta lui Heber, Chenitul! Binecuvîntată să fie ea între femeile cari locuiesc în corturi!
verso 25
El a cerut apă, şi ea i -a a dat lapte; În pahar împărătesc i -a adus unt.
verso 26
Cu o mînă a luat ţăruşul, Şi cu dreapta ciocanul lucrătorilor, A lovit pe Sisera, i -a despicat capul, I -a sfărîmat şi străpuns tîmpla.
verso 27
El s`a ghemuit: a căzut şi s`a culcat la picioarele ei; S`a ghemuit şi a căzut la picioarele ei; Acolo unde s`a ghemuit, acolo a căzut fără viaţă.
verso 28
Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera, şi strigă: „Pentruce zăboveşte carul lui să vină? Pentruce vin carăle lui aşa de încet?”
verso 29
Cele mai înţelepte dintre femeile ei îi răspund, Şi ea îşi răspunde singură:
verso 30
„Negreşit, au găsit pradă! Şi -o împărţesc: O fată, două fete de fiecare om; Pradă de haine văpsite pentru Sisera; Pradă de haine văpsite cusute la gherghef, Două haine văpsite şi cusute la gherghef, De pus pe grumazul biruitorului!”
verso 31
Aşa să piară toţi vrăjmaşii Tăi, Doamne! Dar cei ce -L iubesc sînt ca soarele, cînd se arată în puterea lui”. Ţara a avut odihnă patruzeci de ani.
Libros
