Plângerile lui Ieremia
capítulo 5
verso 1
„Adu-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s`a întîmplat! Uită-Te şi vezi-ne ocara!
verso 2
Moştenirea noastră a trecut la nişte străini, casele noastre la cei din alte ţări!
verso 3
Am rămas orfani, fără tată; mamele noastre sînt ca nişte văduve.
verso 4
Apa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim.
verso 5
Prigonitorii ne urmăresc cu îndîrjire, şi cînd obosim, nu ne dau odihnă.
verso 6
Am întins mîna spre Egipt, spre Asiria, ca să ne săturăm de pîne.
verso 7
Părinţii noştri, cari au păcătuit, nu mai sînt, iar noi le purtăm păcatele.
verso 8
Robii ne stăpînesc, şi nimeni nu ne izbăveşte din mînile lor.
verso 9
Ne căutăm pînea cu primejdia vieţii noastre, căci ne ameninţă sabia în pustie.
verso 10
Ne arde pielea ca un cuptor, de frigurile foamei.
verso 11
Au necinstit pe femei în Sion, pe fecioare în cetăţile lui Iuda.
verso 12
Mai marii noştri au fost spînzuraţi de mînile lor; Bătrînilor nu le -a dat nici o cinste
verso 13
Tinerii au fost puşi să rîşnească, şi copiii cădeau supt poverile de lemn.
verso 14
Bătrînii nu se mai duc la poartă, şi tinerii au încetat să mai cînte.
verso 15
S`a dus bucuria din inimile noastre, şi jalea a luat locul jocurilor noastre.
verso 16
A căzut cununa de pe capul nostru! Vai de noi, căci am păcătuit!
verso 17
Dacă ne doare inima, dacă ni s`au întunecat ochii,
verso 18
este din pricină că muntele Sionului este pustiit, din pricină că se plimbă şacalii prin el.
verso 19
Dar Tu, Doamne, împărăţeşti pe vecie; scaunul Tău de domnie dăinuieşte din neam în neam!
verso 20
Pentruce să ne uiţi pe vecie, şi să ne părăseşti pentru multă vreme?
verso 21
Întoarce-ne la Tine, Doamne, şi ne vom întoarce! Dă-ne iarăş zile ca cele de odinioară!
verso 22
Să ne fi lepădat Tu de tot oare, şi să Te fi mîniat Tu pe noi peste măsură de mult?
Libros
