Evanghelia după Marcu

capítulo 10


Capítulos:


Despre divorț


verso 1

Isus a plecat de acolo și S-a dus în ținutul Iudeii, de partea cealaltă a râului Iordan. Mulțimile au venit din nou la El și, așa cum Îi era obiceiul, Isus a început să-i învețe pe oameni.


verso 2

Fariseii au venit la El și L-au întrebat: „Îi permite Legea unui bărbat să divorțeze de soția lui?“ Fariseii I-au pus această întrebare pentru a-L pune la încercare.


verso 3

Isus le-a răspuns: „Ce v-a poruncit Moise?“


verso 4

Ei I-au spus: „Moise a dat voie bărbatului să scrie o scrisoare de despărțire și ⸤prin aceasta⸥ să divorțeze.“


verso 5

Isus le-a spus: „Moise v-a dat această poruncă din cauza încăpățânării voastre.


verso 6

Dar, de la începutul lumii, Dumnezeu i-a creat pe oameni de sex masculin și de sex feminin.


verso 7

«De aceea, bărbatul va lăsa pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de soția sa.


verso 8

Și cei doi vor deveni un singur trup.» Așa că ei nu vor mai fi doi, ci vor fi un singur trup.


verso 9

De aceea, nimeni nu trebuie să despartă ceea ce a unit Dumnezeu.“


verso 10

Când au intrat din nou în casă, ucenicii I-au pus iarăși întrebări lui Isus cu privire la divorț.


verso 11

Isus le-a spus: „Orice bărbat care divorțează de soția lui și se căsătorește cu altă femeie, comite adulter împotriva soției lui.


verso 12

Și dacă femeia divorțează de bărbatul ei și se căsătorește cu altul, atunci ea comite adulter.“


Isus îi primește pe copii


verso 13

Oamenii au adus niște copii la Isus pentru ca El să-Și pună mâinile peste ei. Dar ucenicii i-au certat.


verso 14

Când a văzut Isus ce-au făcut, S-a supărat și le-a spus: „Lăsați copiii să vină la Mine! Nu-i opriți, pentru că Împărăția lui Dumnezeu aparține celor ca ei.


verso 15

Vă spun adevărul: cine nu va primi Împărăția lui Dumnezeu ca un copilaș nu va intra niciodată în ea.“


verso 16

Isus i-a luat pe copii în brațe, Și-a pus mâinile peste ei și i-a binecuvântat.


Un om bogat refuză să-L urmeze pe Isus


verso 17

Pe când călătorea Isus, un om a venit la El alergând. A îngenuncheat înaintea Lui și L-a întrebat: „Bunule Învățător, ce ar trebui să fac pentru ca să moștenesc viața eternă?“


verso 18

Și Isus i-a spus: „De ce Mă numești bun? Nimeni în afară de Dumnezeu nu este bun.


verso 19

Știi poruncile: să nu ucizi, să nu comiți adulter, să nu furi, să nu depui mărturie mincinoasă, să nu înșeli, să-i respecți pe tatăl tău și pe mama ta.“


verso 20

Omul I-a spus: „Învățătorule, am împlinit toate aceste porunci încă din tinerețea mea.“


verso 21

Isus S-a uitat la el cu dragoste și i-a spus: „Îți lipsește un singur lucru: du-te și vinde tot ce ai. Apoi dă totul săracilor și vei avea o comoară în ceruri. După aceea, vino și urmează-Mă!“


verso 22

Omul a fost dezamăgit de ceea ce a auzit și a plecat trist. El era foarte bogat.


verso 23

Isus S-a uitat în jur și le-a spus ucenicilor: „Cât de greu este pentru cei bogați să intre în Împărăția lui Dumnezeu!“


verso 24

Ucenicii au fost uimiți când au auzit aceste cuvinte. Dar Isus le-a mai spus: „Copiii Mei, ce greu este să intri în Împărăția lui Dumnezeu!


verso 25

Este mai ușor pentru o cămilă să treacă prin urechea acului, decât să intre un om bogat în Împărăția lui Dumnezeu.“


verso 26

Ei au fost și mai uimiți și au spus unii către alții: „Atunci cine poate fi mântuit?“


verso 27

Uitându-Se la ei, Isus le-a spus: „Acest lucru este imposibil pentru oameni, dar nu și pentru Dumnezeu, căci toate lucrurile sunt posibile pentru Dumnezeu.“


verso 28

Petru a început să spună: „Iată, noi am lăsat totul și Te-am urmat.“


verso 29

Isus a spus: „Vă spun adevărul: oricine a lăsat casă, frați, surori, mamă, tată, copii sau avuții pentru Mine și pentru Vestea Bună,


verso 30

va primi de o sută de ori mai mult, în zilele vieții lui: case, frați, surori, mame, copii și avuții, dar va fi și persecutat. Iar în lumea care va veni va primi și viață eternă.


verso 31

Dar mulți care sunt acum primii vor fi ultimii, iar cei care sunt acum ultimii vor fi primii.“


Isus vorbește din nou despre moartea Sa


verso 32

Isus și oamenii care erau cu El și cu ucenicii Săi mergeau către Ierusalim. Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau uimiți, iar cei care-L urmau pe Isus erau înspăimântați. Și Isus i-a luat din nou pe cei doisprezece deoparte și a început să le spună ce urma să I se întâmple:


verso 33

„Ascultați! Acum mergem spre Ierusalim. Acolo Fiul omului va fi dat pe mâna marilor preoți și a învățătorilor Legii. Ei Îl vor condamna la moarte și Îl vor da pe mâna neevreilor.


verso 34

Ei își vor bate joc de El, Îl vor scuipa, Îl vor biciui și Îl vor omorî. Însă după trei zile El va învia.“


Iacov și Ioan cer o favoare


verso 35

Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, au venit la Isus și I-au spus: „Învățătorule, am vrea să faci ceva pentru noi.“


verso 36

Isus le-a spus: „Ce vreți să fac?“


verso 37

Și ei I-au răspuns: „Dă-ne voie să stăm cu Tine, în slava Ta, unul la dreapta Ta și altul la stânga Ta!“


verso 38

Isus le-a spus: „Nu știți ce-Mi cereți! Puteți voi oare să acceptați suferința prin care voi trece Eu sau puteți să fiți botezați cu botezul cu care sunt Eu botezat?“


verso 39

Ei I-au răspuns: „Putem.“ Atunci Isus le-a spus: „Voi veți suferi la fel cum voi suferi Eu și veți fi botezați cu botezul cu care sunt botezat Eu,


verso 40

dar nu Eu hotărăsc cine va sta la dreapta și la stânga Mea. Aceste locuri sunt ale celor pentru care au fost pregătite.“


verso 41

Când ceilalți zece au auzit ce se întâmplase, s-au mâniat pe Iacov și pe Ioan.


verso 42

Dar Isus i-a chemat la El și le-a spus: „Știți că cei care sunt recunoscuți drept conducători ai popoarelor își domină supușii. Mai-marii popoarelor își manifestă autoritatea asupra lor.


verso 43

Voi să nu faceți la fel, pentru că cine vrea să fie mare între voi trebuie să fie slujitorul tuturor.


verso 44

Și cine vrea să fie primul între voi trebuie să fie sclavul tuturor.


verso 45

Și însuși Fiul omului nu a venit să fie slujit, ci a venit să slujească și să-Și dea viața pentru ca mulți oameni să poată fi mântuiți!“


Isus vindecă un orb


verso 46

Apoi au ajuns în Ierihon. Când Isus a plecat din Ierihon, împreună cu ucenicii și cu o mulțime mare, un om orb, pe nume Bartimeu, fiul lui Timeu, stătea pe marginea drumului și cerșea.


verso 47

Când a auzit că Isus din Nazaret trece pe acolo, orbul a început să strige tare: „Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!“


verso 48

Atunci mai mulți oameni l-au certat și i-au cerut să tacă. Dar el a strigat și mai tare: „Fiul lui David, ai milă de mine!“


verso 49

Isus S-a oprit și a spus: „Chemați-l aici!“

Așa că ei l-au chemat pe orb și i-au spus: „Ai curaj! Ridică-te! Isus te cheamă.“


verso 50

Orbul și-a aruncat haina, a sărit în sus și s-a dus la Isus.


verso 51

Isus l-a întrebat: „Ce vrei să-ți fac?“

Orbul i-a răspuns: „Învățătorule, vreau să văd din nou!“


verso 52

Isus i-a spus: „Du-te! Credința ta te-a mântuit.“ Imediat orbul și-a recăpătat vederea și a mers după Isus pe drum.

Capítulos:


Libros