Evanghelia după Marcu
capítulo 5
Isus vindecă un om posedat de un duh rău
verso 1
Isus și ucenicii Săi au traversat marea și au ajuns în ținutul gadarenilor.
verso 2
Cum s-au dat jos din barcă, un om posedat de un duh rău a ieșit dintr-un cimitir și s-a dus să-L întâlnească pe Isus.
verso 3
Acest om trăia printre morminte și nimeni nu putea să-l lege, nici măcar cu lanțuri.
verso 4
De multe ori îi fuseseră prinse în fiare picioarele și legate în lanțuri mâinile, dar de fiecare dată el rupsese lanțurile și sfărâmase fiarele. Astfel nu se găsea nimeni destul de puternic pentru a-l supune.
verso 5
Zi și noapte el stătea printre morminte și pe dealuri; țipa și se tăia cu pietre.
verso 6
Când L-a văzut pe Isus venind de la distanță, a alergat la El și I s-a închinat.
verso 7
Apoi, cu o voce puternică, a spus: „Ce ai cu mine, Isuse, Fiul Dumnezeului Preaînalt? Te implor, în Numele lui Dumnezeu, nu mă chinui!“
verso 8
(Duhul rău îi spunea toate acestea pentru că Isus îi poruncise: „Ieși afară din acest om, duh rău!“)
verso 9
Isus l-a întrebat: „Cum te cheamă?“
Iar duhul I-a răspuns: „Numele meu este Legiune, pentru că suntem mai mulți.“
verso 10
Duhurile din acel om Îl tot implorau pe Isus să nu le alunge din acel ținut.
verso 11
Pe un deal din apropiere păștea o turmă mare de porci.
verso 12
Duhurile rele L-au rugat pe Isus: „Trimite-ne în porcii aceia, ca să putem intra în ei.“
verso 13
Isus le-a dat voie, așa că duhurile rele au ieșit și au intrat în porci. Porcii, care erau cam două mii, au luat-o la fugă și au căzut în mare, unde s-au înecat.
verso 14
Cei care îngrijeau porcii au alergat în cetate și în împrejurimi să spună ce au văzut. Oamenii care au auzit, au venit să vadă ce se întâmplase.
verso 15
Ei au venit la Isus. Acolo l-au văzut și pe cel ce fusese posedat de legiunea de duhuri rele. El stătea liniștit și era îmbrăcat, fiind în toate mințile. Oamenilor li s-a făcut frică.
verso 16
Martorii celor petrecute le-au explicat și celorlalți ce se întâmplase cu omul posedat de duhuri rele și cu porcii.
verso 17
Oamenii au început să-L roage pe Isus să plece din ținutul lor.
verso 18
Pe când Se urca Isus în barcă, omul care fusese posedat de demoni L-a rugat să-l lase să meargă cu El.
verso 19
Dar Isus nu i-a dat voie să meargă cu El, ci i-a spus: „Du-te acasă la ai tăi și spune-le tot ce a făcut Domnul pentru tine și cum a avut milă de tine.“
verso 20
Așa că omul a plecat și a început să le spună oamenilor din Decapole tot ce făcuse Isus pentru el. Toți erau uimiți de ceea ce auzeau.
Isus redă viața unei fetițe și vindecă o femeie bolnavă
verso 21
Isus a trecut din nou de partea cealaltă a mării și o mare mulțime s-a strâns în jurul Său. Isus Se afla pe țărm.
verso 22
Iair, unul din conducătorii sinagogii, a venit acolo. Când L-a văzut pe Isus, Iair a căzut la picioarele Lui,
verso 23
rugându-L fierbinte și spunând: „Fetiței mele i se apropie sfârșitul. Vino, Te rog, și pune-Ți mâinile peste ea, ca să se vindece și să trăiască.“
verso 24
Isus S-a dus cu el. O mulțime mare Îl urma și mulți oameni se înghesuiau în jurul Său, gata să-L strivească.
verso 25
În mulțime era o femeie care de doisprezece ani avea o hemoragie.
verso 26
Ea suferise mult și trecuse pe la mulți doctori. Cheltuise tot ce avea, dar nu se făcea mai bine, ba îi era chiar mai rău.
verso 27
Ea auzise de Isus. S-a apropiat de El pe la spate, prin mulțime și I-a atins haina,
verso 28
pentru că își spunea: „Dacă voi putea atinge măcar hainele Lui, mă voi vindeca.“
verso 29
Imediat hemoragia i s-a oprit și a simțit în trupul ei că s-a vindecat de suferința sa.
verso 30
Isus a simțit cum a ieșit putere din El. S-a oprit, S-a întors și a întrebat: „Cine Mi-a atins hainele?“
verso 31
Ucenicii Săi I-au spus: „Vezi că sunt atâția oameni care se împing în jurul Tău și Te îmbulzesc și mai întrebi: «Cine M-a atins?»“
verso 32
Dar Isus a continuat să Se uite în jurul Său, ca să vadă cine L-a atins.
verso 33
Atunci femeia, tremurând de frică și știind ce i se întâmplase, a venit și a căzut înaintea Lui; și I-a spus întregul adevăr.
verso 34
Isus i-a spus „Fiică, credința ta te-a mântuit! Mergi în pace și fii vindecată!“
verso 35
Pe când mai vorbea El încă, au venit câțiva oameni de la casa lui Iair. Ei i-au spus: „Fiica ta a murit. De ce-L mai deranjezi pe Învățător?“
verso 36
Isus nu a dat atenție spuselor lor și i-a spus lui Iair: „Nu-ți fie teamă! Ai credință!“
verso 37
Isus nu a dat voie nimănui să intre împreună cu El în casa lui Iair, în afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov.
verso 38
Ei au ajuns la casa conducătorului sinagogii, unde au văzut o agitație mare și mulți oameni plângând și tânguindu-se.
verso 39
Isus a intrat și a spus: „Ce este cu toată această agitație și cu acest plâns? Copila nu este moartă, ea doarme.“
verso 40
Dar ei au râs de El. Însă El i-a scos pe toți afară. Isus i-a luat pe tatăl și pe mama fetiței, pe cei trei care erau cu El și au intrat în camera în care se afla fata.
verso 41
Isus a luat-o pe fetiță de mână și i-a spus: „Talita cumi!“ (ceea ce înseamnă: „Fetițo, îți spun să te ridici!“).
verso 42
Fetița s-a sculat imediat și a început să meargă. (Ea avea doisprezece ani.) Ei au fost copleșiți de o mare uimire.
verso 43
Isus le-a poruncit ca nimeni să nu afle nimic despre ce se întâmplase. Apoi le-a spus să-i dea fetiței ceva de mâncare.
Libros
