Evanghelia după Luca

15. fejezet


Fejezetek:


Oaia rătăcită și moneda pierdută


1. vers

Mulți vameși și alți oameni păcătoși se apropiau de Isus ca să-L asculte.


2. vers

Fariseii și învățătorii Legii murmurau nemulțumiți: „Omul acesta îi primește pe păcătoși și chiar mănâncă împreună cu ei!“


3. vers

Atunci Isus le-a spus această pildă:


4. vers

„Să zicem că un om are o sută de oi și se întâmplă să piardă una dintre ele. El le lasă singure pe toate cele nouăzeci și nouă de oi și se duce să caute oaia pierdută, până când o găsește.


5. vers

Iar când o găsește, o ia pe umeri plin de bucurie.


6. vers

Când ajunge acasă, el își adună prietenii și vecinii și le spune: «Mi-am găsit oaia pe care o pierdusem. Bucurați-vă împreună cu mine!»


7. vers

Vă spun că, la fel, va fi mai multă bucurie în ceruri pentru un singur om păcătos care își schimbă inima, decât pentru nouăzeci și nouă de oameni buni care nu au nevoie de schimbarea inimii.


8. vers

Sau să spunem că o femeie are zece monede de argint. Dacă va pierde o monedă, ea va aprinde o lampă, va mătura casa și va căuta cu grijă până când o va găsi.


9. vers

Iar când o va găsi, ea le va strânge pe prietenele și vecinele ei și le va spune: «Am găsit moneda pe care o pierdusem. Bucurați-vă împreună cu mine!»


10. vers

În același fel, vă spun, se bucură îngerii lui Dumnezeu când un om păcătos își schimbă inima.“


Pilda fiului risipitor


11. vers

Apoi Isus a spus: „Un om avea doi fii.


12. vers

Fiul mai mic i-a spus tatălui său: «Tată, dă-mi partea mea din avere.» Atunci, tatăl a împărțit averea între cei doi fii.


13. vers

Curând după aceasta, fiul mai mic și-a strâns toate lucrurile și a plecat într-o țară îndepărtată. Acolo și-a risipit toată averea trăind nebunește.


14. vers

Când și-a terminat toți banii, în țara aceea a venit o foamete mare. El a început să ducă lipsă de hrană și de bani.


15. vers

Atunci s-a dus și a găsit de lucru la unul dintre locuitorii acelei țări. Acesta l-a trimis pe câmp să păzească porcii.


16. vers

Fiului îi era atât de foame încât vroia să mănânce mâncarea porcilor, dar nu-i dădea nimeni nimic.


17. vers

El și-a venit în fire și a spus: «Câți dintre slujitorii angajați de tatăl meu au destulă mâncare și chiar mai mult decât le trebuie, iar eu mor aici de foame!


18. vers

Voi pleca de aici și mă voi duce la tatăl meu, și îi voi spune: Tată, am păcătuit împotriva lui Dumnezeu și împotriva ta.


19. vers

Nu mai merit să mă numesc fiul tău. Lasă-mă să fiu unul dintre angajații tăi!»


20. vers

Și fiul s-a sculat și a plecat la tatăl său.

Pe când era încă departe, tatăl său l-a văzut și a fost cuprins de milă. El a alergat, și-a îmbrățișat fiul și l-a sărutat.


21. vers

Fiul a spus: «Tată, am păcătuit împotriva lui Dumnezeu și împotriva ta. Nu mai merit să fiu numit fiul tău.»


22. vers

Dar tatăl a spus slujitorilor lui: «Aduceți repede haina cea mai frumoasă și puneți-o pe fiul meu. Puneți-i un inel pe deget și încălțăminte în picioare.


23. vers

Și aduceți vițelul pe care l-am îngrășat și tăiați-l. Să mâncăm și să petrecem!


24. vers

Căci acest fiu al meu era mort, dar acum a revenit la viață! Era pierdut, dar a fost găsit.» Și au început să sărbătorească.


25. vers

În acest timp, fiul mai mare era pe câmp. Când s-a întors și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și dans.


26. vers

El a chemat pe unul dintre slujitori și l-a întrebat ce însemnau toate acestea.


27. vers

Slujitorul i-a spus: «Fratele tău s-a întors. Tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat de bucurie că fiul său s-a întors acasă viu și nevătămat.»


28. vers

Fiul mai mare s-a mâniat și nu vroia să intre în casă. Tatăl a ieșit și l-a rugat să intre.


29. vers

Dar fiul mai mare a răspuns tatălui său: «Iată, în toți acești ani, ți-am slujit și am împlinit toate poruncile tale. Și nu mi-ai dat niciodată nici măcar un ied pentru a petrece împreună cu prietenii mei.


30. vers

Acest fiu al tău ți-a risipit averea cu prostituate. Totuși, când s-a întors acasă, ai tăiat pentru el vițelul cel îngrășat.»


31. vers

Tatăl i-a răspuns: «Fiule, tu ești totdeauna alături de mine. Tot ce este al meu este și al tău.


32. vers

Dar trebuie să sărbătorim și să ne bucurăm, căci fratele tău era mort și acum a revenit la viață. Era pierdut, dar a fost găsit.»“

Fejezetek:


Könyvek