Evanghelia după Luca

Fejezetek:

… 6 7 8 9 10 …   ⇤ ← 8 → ⇥

1. vers

După aceea, Isus a trecut prin câteva cetăți și sate. El le spunea oamenilor un mesaj de la Dumnezeu, Vestea Bună despre Împărăția lui Dumnezeu. Cei doisprezece apostoli erau cu El.

2. vers

Cu ei mai erau și niște femei care fuseseră vindecate de duhuri rele și de diferite boli: Maria, căreia i se spunea și Magdalena, din care ieșiseră șapte duhuri rele;

3. vers

Ioana, soția lui Cuza, administratorul lui Irod, Suzana și multe altele. Aceste femei i-au ajutat cu ce aveau pe Isus și ucenicii Lui.

4. vers

Când s-a strâns o mare mulțime, pentru că au venit la Isus mulți oameni din toate cetățile, El le-a spus această pildă:

5. vers

„Semănătorul a ieșit să-și semene sămânța. În timp ce semăna, o parte din sămânță a căzut lângă drum. Oamenii au călcat pe ea, păsările cerului au mâncat din ea.

6. vers

Altă parte a căzut pe pământ pietros. După ce a crescut, s-a veștejit, pentru că nu avea umezeală.

7. vers

Altă parte din sămânță a căzut printre spini. Spinii au crescut împreună cu ea și au înăbușit-o.

8. vers

Și altă parte din sămânță a căzut pe pământ bun. A crescut și a adus rod însutit.“
După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit, să audă!“

9. vers

Ucenicii Săi L-au întrebat care este înțelesul acestei pilde.

10. vers

Isus le-a spus: „Voi ați fost aleși să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, dar celorlalți li se vorbește în pilde, pentru ca:

«Deși privesc, ei să nu vadă
    și deși aud, să nu înțeleagă.»
        (Isaia 6.9)

11. vers

Acesta este înțelesul pildei: sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu.

12. vers

Semințele de lângă drum reprezintă oamenii care aud cuvântul, apoi vine Diavolul și ia învățătura din inimile lor, ca ei să nu creadă și să nu fie mântuiți.

13. vers

Semințele care au căzut pe pământ pietros reprezintă oamenii care aud cuvântul și îl primesc cu bucurie, dar ei nu au rădăcină. Ei cred pentru un timp, dar când vin necazurile, renunță și se îndepărtează de Dumnezeu.

14. vers

Sămânța care a căzut printre spini reprezintă oamenii care aud cuvântul, dar sunt sufocați de griji, de bogății și de plăcerile vieții. Sămânța aceasta nu reușește nicidecum să aducă rod.

15. vers

Sămânța care a căzut pe pământ bun reprezintă oamenii cu inima sinceră și bună. Când aud cuvântul, ei îl păstrează în sufletele lor și aduc roadă în răbdare.

16. vers

Nimeni, după ce aprinde lampa, n-o acoperă cu un vas și nici n-o pune sub pat, ci o pune pe un suport, astfel încât cei care intră să vadă lumina.

17. vers

Fiindcă tot ceea ce este ascuns va fi descoperit; și tot ce este acum secret va fi făcut cunoscut și adus la lumină.

18. vers

Fiți atenți deci cum ascultați, pentru că celui ce are i se va da mai mult. Dar celui ce nu are i se va lua și ceea ce crede că are.“

19. vers

Mama și frații lui Isus au venit să-L vadă, dar nu au putut să ajungă la El din cauza mulțimii.

20. vers

Cineva I-a spus: „Mama și frații Tăi stau afară și vor să Te vadă.“

21. vers

Dar Isus a răspuns: „Mama și frații Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și îl împlinesc.“

22. vers

Într-una din zile, Isus S-a urcat într-o corabie împreună cu ucenicii Lui. El le-a spus: „Să trecem pe malul celălalt al lacului.“ Și au plecat în larg.

23. vers

Pe când barca înainta, Isus a adormit. O furtună mare s-a pornit pe lac. Corabia lor a început să se umple cu apă și ei erau în primejdie.

24. vers

Așa că ucenicii au venit și L-au trezit pe Isus, strigând: „Stăpâne, Stăpâne, ne scufundăm!“
Atunci El S-a ridicat și a certat vântul și valurile. Furtuna s-a oprit și valurile s-au liniștit.

25. vers

Apoi Isus i-a întrebat: „Unde vă este credința?“
Dar ei erau speriați și uimiți și își spuneau unul altuia: „Cine este Acesta care poruncește până și vântului și apei și este ascultat de ele?“

26. vers

Isus și ucenicii Lui au ajuns cu corabia în ținutul gherghesenilor, care este pe malul opus Galileii.

27. vers

Când Isus a coborât pe mal, L-a întâmpinat un om din cetate, care era posedat de demoni. Mult timp el nu purtase haine și nici nu locuise într-o casă, ci locuia printre morminte.

28. vers

Isus a poruncit duhului să iasă din omul acela pe care pusese stăpânire de mult timp. Omul fusese pus în închisoare, cu lanțuri la mâini și la picioare, dar întotdeauna reușise să scape din lanțuri și fusese dus de demon în pustie.

29. vers

Atunci omul a căzut la picioarele lui Isus și a strigat: „Ce ai cu mine Isuse, Fiul Dumnezeului Cel Preaînalt? Te rog, nu mă chinui!“

30. vers

Isus l-a întrebat: „Cum te numești?“
El a răspuns: „Legiune“ pentru că în el intraseră mai mulți demoni.

31. vers

Demonii L-au rugat pe Isus să nu le poruncească să se ducă în întunericul etern.

32. vers

Pe munte era o turmă mare de porci care pășteau. Demonii L-au rugat pe Isus să-i lase să intre în ei. Isus le-a dat voie.

33. vers

Demonii au ieșit din om și au intrat în porci. Apoi turma s-a repezit în jos, de pe râpă, direct în lac. Și toți porcii s-au înecat.

34. vers

Când oamenii care aveau grijă de porci au văzut ce se întâmplase, au alergat și au povestit în cetate și prin sate cele văzute.

35. vers

Oamenii au ieșit să vadă ce se întâmplase. Au venit la Isus și l-au găsit pe omul din care fuseseră scoși demonii stând la picioarele Lui. Era îmbrăcat și gândirea îi era limpede. Atunci oamenii au fost cuprinși de frică.

36. vers

Cei care au văzut ce se întâmplase au povestit și altora cum a fost vindecat omul posedat de demoni.

37. vers

Toți oamenii din ținutul gherghesenilor L-au rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că erau toți înspăimântați. Atunci Isus S-a urcat în corabie și a plecat.

38. vers

Dar omul din care ieșiseră duhurile L-a rugat să-l ia cu El.
Isus i-a răspuns:

39. vers

„Întoarce-te acasă și povestește-le oamenilor tot ce a făcut Dumnezeu pentru tine.“
Omul a plecat și a spus în toată cetatea ce făcuse Isus pentru el.

40. vers

Când S-a întors Isus în Galileea, mulțimea L-a primit cu bucurie, căci toți Îl așteptau.

41. vers

Chiar atunci a venit un bărbat, pe nume Iair, care era conducătorul sinagogii. El a căzut la picioarele lui Isus și L-a rugat să meargă la el acasă.

42. vers

Singura lui fiică, în vârstă de doisprezece ani, era pe moarte.
În drum spre casa lui Iair, mulțimea se înghesuia în jurul lui Isus.

43. vers

Se afla acolo și o femeie care avea o hemoragie de doisprezece ani. Ea își cheltuise tot ce avea cu doctorii, dar nici unul nu reușise s-o vindece.

44. vers

Ea a venit pe la spatele lui Isus și s-a atins de poala hainei Lui. Imediat hemoragia i s-a oprit.

45. vers

Isus a întrebat: „Cine M-a atins?“
Când toți au negat, Petru a spus: „Învățătorule, mulțimile se înghesuie în jurul Tău, toți Te împing și Tu mai întrebi: «Cine M-a atins?»!“

46. vers

Dar Isus a spus: „Cineva M-a atins, pentru că am simțit o putere ieșind din Mine.“

47. vers

Când a văzut că nu a rămas neobservată, femeia a venit tremurând și a căzut înaintea Lui. Acolo, în fața tuturor oamenilor, ea a spus de ce L-a atins pe Isus și a povestit cum a fost imediat vindecată.

48. vers

Atunci Isus i-a spus: „Fiică, credința ta te-a vindecat. Du-te în pace!“

49. vers

În timp ce El încă vorbea, a venit cineva din casa conducătorului sinagogii și i-a spus: „Fiica ta a murit. Nu-L mai deranja pe Învățătorul!“

50. vers

Dar Isus l-a auzit și i-a spus lui Iair: „Nu te teme! Crede doar și fiica ta va fi vindecată.“

51. vers

Când au ajuns în casă, Isus nu a lăsat pe nimeni să intre cu El, în afară de Petru, Ioan, Iacov și de mama și tatăl fetei.

52. vers

Toți plângeau și o jeleau. Isus a spus: „Nu mai plângeți! Fata nu e moartă, ci doarme.“

53. vers

Toți au râs de El, căci știau că ea murise.

54. vers

Dar Isus a luat-o de mână și i-a spus: „Copilă, ridică-te!“

55. vers

Duhul ei s-a întors în ea și imediat fata s-a ridicat. Isus le-a spus să-i dea ceva să mănânce.

56. vers

Părinții fetei erau din cale afară de uimiți. Dar Isus le-a spus să nu povestească nimănui despre cele întâmplate.

Fejezetek:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24