capitolul 4
Isus, plin de Duhul Sfînt, S`a întors dela Iordan, şi a fost dus de Duhul în pustie,
unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N`a mîncat nimic în zilele acelea; şi, după ce au trecut acele zile, a flămînzit.
Diavolul I -a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte pietrei acesteia să se facă pîne.”
Isus i -a răspuns: „Este scris: Omul nu va trăi numai cu pîne, ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu.”
Diavolul L -a suit pe un munte înalt, i -a arătat într`o clipă, toate împărăţiile pămîntului,
şi I -a zis: „Ţie Îţi voi da toată stăpînirea şi slava acestor împărăţii; căci mie îmi este dată, şi o dau oricui voiesc.
Dacă dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.”
Drept răspuns, Isus i -a zis: „Înapoia Mea, Satano! Este scris: Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, şi numai Lui să -I slujeşti.”
Diavolul L -a dus apoi în Ierusalim, L -a aşezat pe straşina acoperişului Templului, şi I -a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici;”
căci este scris: „El va porunci îngerilor Lui să Te păzească;”
şi: „Ei Te vor lua pe mîni, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.”
Isus i -a răspuns: „S`a spus: Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.”
După ce L -a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat dela El, pînă la o vreme.
Isus, plin de puterea Duhului, S`a întors în Galilea, şi I s`a dus vestea în tot ţinutul deprimprejur.
El învăţa pe oameni în sinagogile lor, şi era slăvit de toţi.
A venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi, după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. S`a sculat să citească,
şi I s`a dat cartea proorocului Isaia. Cînd a deschis -o, a dat peste locul unde era scris:
„Duhul Domnului este peste Mine, pentrucă M`a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M`a trimes să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, şi orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsaţi,
şi să vestesc anul de îndurare al Domnului.”
În urmă, a închis cartea, a dat -o înapoi îngrijitorului, şi a şezut jos. Toţi ceice se aflau în sinagogă, aveau privirile pironite spre El.
Atunci a început să le spună: „Astăzi s`au împlinit cuvintele acestea din Scriptură, pe cari le-aţi auzit.”
Şi toţi Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har, cari ieşiau din gura Lui, şi ziceau: „Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?”
Isus le -a zis: „Fără îndoială, Îmi veţi spune zicala aceea: ,Doftore, vindecă-te pe tine însuţi`; şi Îmi veţi zice: ,Fă şi aici, în patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum.”
„Dar”, a adăugat El „adevărat vă spun că, niciun prooroc nu este primit bine în patria lui.
Ba încă, adevărat vă spun că, pe vremea lui Ilie, cînd a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani şi şase luni, şi cînd a venit o foamete mare peste toată ţara, erau multe văduve în Israel;
şi totuş Ilie n`a fost trimes la niciuna din ele, afară de o văduvă din Sarepta Sidonului.
Şi mulţi leproşi erau în Israel, pe vremea proorocului Elisei; şi totuş niciunul din ei n`a fost curăţit, afară de Naaman, Sirianul.”
Toţi cei din sinagogă, cînd au auzit aceste lucruri, s`au umplut de mînie.
Şi s`au sculat, L-au scos afară din cetate, şi L-au dus pînă în sprînceana muntelui, pe care era zidită cetatea lor, ca să -L arunce jos în prăpastie.
Dar Isus a trecut prin mijlocul lor, şi a plecat de acolo.
S`a pogorît în Capernaum, cetate din Galilea, şi acolo învăţa pe oameni în ziua Sabatului.
Ei erau uimiţi de învăţătura Lui, pentrucă vorbea cu putere.
În sinagogă se afla un om, care avea un duh de drac necurat, şi care a strigat cu glas tare:
„Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne prăpădeşti? Te ştiu cine eşti: Sfîntul lui Dumnezeu.”
Isus l -a certat, şi i -a zis: „Taci, şi ieşi afară din omul acesta!” Şi dracul, dupăce l -a trîntit jos, în mijlocul adunării, a ieşit afară din el, fără să -i facă vreun rău.
Toţi au fost cuprinşi de spaimă, şi ziceau unii către alţii: Ce înseamnă lucrul acesta? El porunceşte cu stăpînire şi cu putere duhurilor necurate, şi ele ies afară!”
Şi I s`a dus vestea în toate împrejurimile.
Dupăce a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsă de friguri mari, şi L-au rugat pentru ea.
El S`a plecat spre ea, a certat frigurile, şi au lăsat -o frigurile. Ea s`a sculat îndată, şi a început să le slujească.
La asfinţitul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi atinşi de felurite boale, îi aduceau la El. El Îşi punea mînile peste fiecare din ei, şi -i vindeca.
Din mulţi ieşeau şi draci, cari strigau şi ziceau: „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.” Dar El îi mustra, şi nu -i lăsa să vorbească, pentrucă ştiau că El este Hristosul.
Cînd s`a crăpat de ziuă, Isus a ieşit şi S`a dus într`un loc pustiu. Noroadele au început să -L caute în toate părţile, şi au ajuns pînă la El: voiau să -L oprească să nu plece dela ei.
Dar El le -a zis: „Trebuie să vestesc Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi; fiindcă pentru aceasta am fost trimes.”
Şi propovăduia în sinagogile Galileii.
Software-ul își propune să conecteze pe toți cu textul Bibliei printr-o interfață rapid accesibilă și personalizabilă.
Numele face referire atât la conectivitate, cât și la viteză…
„Fiecare om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și încet la mânie!”
Cu dragoste, Tom Károly