Scrisoarea către Evrei

capitolul 7


Capitole:


Preotul Melhisedec


versetul 1

Acest Melhisedec a fost împăratul Salemului și preot al Dumnezeului Preaînalt. Melhisedec a ieșit în întâmpinarea lui Avraam și l-a binecuvântat, când acesta s-a întors victorios după bătălia dată împotriva împăraților.


versetul 2

Avraam i-a dat lui Melhisedec o zecime din tot ce luase ⸤ca pradă de război⸥ .Tradus, numele lui Melhisedec înseamnă în primul rând „Rege al dreptății“. Apoi el este „Rege al Salemului“, ceea ce înseamnă „Rege al păcii.“


versetul 3

Nu știe nimeni cine au fost tatăl și mama lui Melhisedec sau strămoșii lui. Nu se cunoaște data nașterii sau data morții lui. La fel ca Fiul lui Dumnezeu, el rămâne preot pentru totdeauna.


versetul 4

Vedeți deci cât de mare a fost acest om, dacă până și patriarhul Avraam i-a dat o zecime din prada de război!


versetul 5

Legea cere urmașilor lui Levi care devin preoți să strângă zeciuiala de la popor, adică de la frații lor, deși aceștia sunt și ei urmași ai lui Avraam.


versetul 6

Melhisedec nu se trage din leviți. Cu toate acestea, el a luat zeciuială de la Avraam și l-a binecuvântat pe cel căruia Dumnezeu îi făcuse promisiunile.


versetul 7

Toată lumea știe că cel care este mai important dă binecuvântarea, iar cel mai puțin important o primește.


versetul 8

Leviții care strâng zeciuiala sunt oameni obișnuiți, care se nasc și mor. Dar Melhisedec este un om despre care Scriptura spune că este încă în viață.


versetul 9

Levi este cel ce strânge zeciuiala, dar se poate spune că atunci când Avraam i-a plătit zeciuială lui Melhisedec, și Levi i-a plătit.


versetul 10

Căci, deși Levi nu se născuse încă, el se afla în trupul strămoșului său Avraam, când acesta s-a întâlnit cu Melhisedec.


versetul 11

Dacă desăvârșirea ar fi putut fi atinsă prin preoția leviților—căci prin aceasta a primit poporul Legea—atunci de ce a mai fost nevoie de un alt fel de preot, nu asemenea lui Aaron, ci asemenea lui Melhisedec?


versetul 12

Când avem un alt fel de preoție, cu siguranță avem și o altă lege.


versetul 13

Cel despre care spunem aceste lucruri este Cristos. El nu era din tribul lui Levi și nimeni din tribul Lui nu a slujit la altar.


versetul 14

Este clar că Domnul nostru descinde din tribul lui Iuda, iar Moise nu a spus nimic despre preoți în legătură cu acest trib.


Isus, preot asemenea lui Melhisedec


versetul 15

Și totul devine și mai clar cu venirea acestui alt preot asemenea lui Melhisedec.


versetul 16

El a fost făcut preot, dar nu pentru că ar fi îndeplinit cerința apartenenței la familia potrivită. El a fost făcut preot prin puterea vieții ce nu se va sfârși niciodată.


versetul 17

Căci Scriptura spune despre El: „Tu ești preot pentru totdeauna, la fel ca Melhisedec.“


versetul 18

Vechea poruncă a fost lăsată deoparte pentru că era lipsită de putere și inutilă,


versetul 19

căci Legea nu a făcut nimic desăvârșit. Acum ne-a fost dată o speranță mai bună prin care ne apropiem de Dumnezeu.


versetul 20

De asemenea, este important să știm că Dumnezeu a făcut un jurământ când Isus a fost făcut Mare Preot. Nu a existat nici un jurământ când ceilalți au devenit preoți.


versetul 21

Dar Cristos a fost făcut preot cu un jurământ din partea lui Dumnezeu, care I-a spus:

„Domnul a făcut un jurământ și nu Se va răzgândi:
«Tu ești preot pentru totdeauna.»“
    (Psalmul 110.4)


versetul 22

Cu atât mai mult, Isus a fost făcut garantul unui legământ mai bun.


versetul 23

Au existat mulți asemenea preoți, căci moartea îi împiedica să rămână în slujbă.


versetul 24

Dar El, fiindcă trăiește pentru totdeauna, are o preoție care nu poate fi transmisă de la unul la altul.


versetul 25

De aceea El poate să-i mântuiască pentru totdeauna pe cei care vin la Dumnezeu prin El, pentru că El trăiește etern ca să mijlocească pentru ei.


versetul 26

De un astfel de Mare Preot aveam nevoie: sfânt, fără vină și neîntinat; despărțit de păcătoși și înălțat mai presus de ceruri.


versetul 27

Isus nu are nevoie, ca ceilalți mari preoți, să aducă jertfe în fiecare zi, mai întâi pentru păcatele lor, apoi pentru păcatele poporului. Jertfa adusă de El când S-a dat pe Sine Însuși ajunge pentru totdeauna.


versetul 28

Legea pune ca mari preoți oameni care au și ei slăbiciunile lor. Dar promisiunea cu jurământ venită după Lege Îl pune ca Mare Preot pe Fiul, care a fost făcut desăvârșit pentru totdeauna.

Capitole:


Cărți