Evanghelia după Luca

capitolul 7


Capitole:


Vindecarea slujitorului unui centurion


versetul 1

Când a terminat de zis ceea ce dorise să le spună oamenilor, Isus S-a dus în Capernaum.


versetul 2

Acolo locuia un centurion care avea un slujitor bolnav, la care ținea foarte mult și care era pe moarte.


versetul 3

Când centurionul a auzit de Isus, a trimis la El câțiva conducători iudei mai în vârstă, ca să-L roage să vină și să salveze viața slujitorului său.


versetul 4

Ei s-au dus la Isus, L-au rugat din inimă și I-au spus: „Centurionul merită să faci acest lucru pentru el,


versetul 5

pentru că iubește poporul nostru și el este cel ce ne-a construit sinagoga.“


versetul 6

Isus a plecat cu ei. Nu era departe de casă, când centurionul a trimis la El niște prieteni să-I spună: „Doamne, nu Te deranja. Nu merit ca Tu să-mi intri în casă.


versetul 7

De aceea nici nu am îndrăznit să vin la Tine. Poruncește doar, și slujitorul meu va fi vindecat.


versetul 8

Și eu sunt un om care ascultă ordine și, de asemenea, am soldați care ascultă de mine. Dacă spun unuia: «Du-te!», el se duce. Când spun altuia: «Vino!», el vine. Când spun slujitorului meu: «Fă lucrul acesta!», el îl face.“


versetul 9

Când a auzit aceste cuvinte, Isus a rămas foarte impresionat de centurion. El S-a întors spre mulțimea care Îl urma și a zis: „Vă spun că nu am văzut atât de multă credință nici măcar în Israel!“


versetul 10

Când s-au întors acasă, cei ce fuseseră trimiși la Isus l-au găsit pe slujitor sănătos.


Învierea fiului văduvei din Nain


versetul 11

În ziua următoare, Isus S-a dus într-o cetate numită Nain. Ucenicii Lui și o mare mulțime de oameni mergeau cu El.


versetul 12

Când S-a apropiat de poarta cetății, a văzut un om mort care era dus să fie îngropat. Mama lui era văduvă și acesta era singurul ei fiu. Multă lume din oraș era cu ea.


versetul 13

Când a văzut-o, Domnului I s-a făcut milă de ea și i-a spus: „Nu plânge!“


versetul 14

Apoi S-a apropiat și a atins sicriul. Oamenii care îl duceau s-au oprit. Apoi Isus a spus: „Tinere, îți spun: ridică-te!“


versetul 15

Tânărul s-a ridicat și a început să vorbească. Isus l-a redat mamei lui.


versetul 16

Toți au fost cuprinși de uimire și L-au slăvit pe Dumnezeu, spunând: „Printre noi a venit un mare profet“ și: „Dumnezeu a venit să-Și ajute poporul!“


versetul 17

Vestea aceasta despre Isus s-a răspândit în toată Iudeea și în toate împrejurimile.


Isus și Ioan Botezătorul


versetul 18

Ucenicii lui Ioan s-au dus și i-au spus despre toate aceste lucruri. Atunci Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii lui


versetul 19

și i-a trimis la Isus să-L întrebe: „Tu ești Cel ce trebuie să vină sau să așteptăm pe altul?“


versetul 20

Când aceștia au ajuns la Isus, I-au spus: „Ioan Botezătorul ne-a trimis să Te întrebăm: «Tu ești Cel ce trebuie să vină sau să așteptăm pe altul?»“


versetul 21

Chiar atunci Isus a vindecat mulți oameni de boli, de chinuri și de duhuri rele. Și multor orbi le-a redat vederea.


versetul 22

Așa că Isus le-a răspuns ucenicilor lui Ioan: „Duceți-vă și spuneți-i lui Ioan ce ați văzut și ați auzit: orbii văd din nou, cei șchiopi pot să meargă, cei bolnavi de lepră sunt curățiți, surzii aud, morții sunt aduși la viață, iar săracilor le este predicată Vestea Bună.


versetul 23

Binecuvântat este cel care Mă poate accepta.“


versetul 24

După ce au plecat trimișii lui Ioan, Isus a început să vorbească mulțimii despre Ioan: „Ce doreați să vedeți când v-ați dus în pustie? O trestie bătută de vânt?


versetul 25

Nu? Atunci ce doreați să vedeți? Un om îmbrăcat în haine frumoase? Nu, oamenii care poartă haine frumoase și trăiesc în lux locuiesc în palatele împăraților.


versetul 26

Atunci, ce ați ieșit să vedeți? Un profet? Într-adevăr, și vă spun că ați văzut mai mult decât un profet!


versetul 27

Ioan este cel despre care este scris:

«Iată, Îl trimit pe mesagerul Meu
        înaintea Ta.
    El Îți va pregăti calea.»
        (Maleahi 3.1)


versetul 28

Vă spun că dintre toți oamenii nu este nici unul mai presus decât Ioan. Cu toate acestea, chiar și omul cel mai puțin important din Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el.


versetul 29

(Toți oamenii care l-au ascultat, chiar și vameșii, au recunoscut că învățătura lui Dumnezeu este bună și toți au fost botezați cu botezul lui Ioan.


versetul 30

Dar fariseii și învățătorii Legii nu au acceptat planul lui Dumnezeu pentru ei, refuzând să fie botezați de Ioan.)


versetul 31

Atunci cu ce să compar oamenii din generația aceasta? Cu ce se aseamănă ei?


versetul 32

Ei sunt asemenea copiilor care stau în piață și strigă unii către alții:

«V-am cântat un cântec vesel,
    dar nu ați dansat.
V-am cântat un cântec trist,
    dar nu ați plâns.»


versetul 33

Pentru că Ioan Botezătorul nu mănâncă la fel ca ceilalți oameni și nu bea vin, voi spuneți că are un duh rău în el.


versetul 34

Fiul omului mănâncă și bea ca toți ceilalți oameni, iar voi spuneți: «Iată, este un om mâncăcios și bețiv, prieten al vameșilor și al păcătoșilor.»


versetul 35

Dar înțelepciunea este dovedită dreaptă prin lucrurile pe care le face.“


Femeia păcătoasă


versetul 36

Un fariseu L-a invitat pe Isus la masă. Isus S-a dus la el acasă și S-a așezat la masă.


versetul 37

În cetate era atunci o femeie păcătoasă. Când a aflat ea că Isus mânca în casa fariseului, a cumpărat un vas de alabastru cu parfum.


versetul 38

Ea stătea în spatele lui Isus, la picioarele Lui, și plângea. Și a început să-I spele picioarele cu lacrimile ei. Apoi I le-a șters cu părul ei. I-a sărutat picioarele și a turnat parfum pe ele.


versetul 39

Fariseul care Îl invitase a văzut lucrurile acestea și și-a spus: „Dacă omul acesta ar fi profet, ar ști cine este femeia care Îl atinge și că este o păcătoasă.“


versetul 40

Dar Isus i-a răspuns: „Simon, am să-ți spun ceva.“
Simon a spus: „Te ascult, Învățătorule.“


versetul 41

Isus a zis: „Doi oameni datorau bani unui cămătar. Unul dintre ei îi datora cinci sute de monede de argint, iar celălalt cincizeci.


versetul 42

Nici unul dintre ei nu avea bani să-i plătească. Dar cămătarul i-a iertat pe amândoi de datoriile lor. Care dintre cei doi oameni îl va iubi mai mult?“


versetul 43

Simon a răspuns: „Bănuiesc că cel care datora mai mulți bani.“
„Ai judecat bine“, i-a spus Isus.


versetul 44

Apoi, întorcându-Se spre femeie, i-a spus lui Simon: „Vezi tu femeia aceasta? Am intrat în casa ta și nu Mi-ai dat apă să-Mi spăl picioarele. Dar ea Mi-a spălat picioarele cu lacrimile ei și Mi le-a șters cu părul ei.


versetul 45

Tu nu M-ai primit cu o sărutare, dar ea, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele.


versetul 46

Tu nu Mi-ai uns capul cu untdelemn, dar ea Mi-a uns picioarele cu parfum.


versetul 47

De aceea îți spun: multele ei păcate sunt iertate, pentru că a arătat mare dragoste. Dar cel căruia i se iartă puțin, iubește puțin.“


versetul 48

Apoi Isus i-a spus femeii: „Păcatele îți sunt iertate!“


versetul 49

Cei care erau la masă cu El și-au spus: „Cine este Acesta de poate să ierte chiar și păcatele?“


versetul 50

Dar El i-a spus femeii: „Credința ta te-a mântuit; mergi în pace!“

Capitole:


Cărți