Geneza

chapter 2

Chapters:

Astfel au fost sfîrşite cerurile şi pămîntul, şi toată oştirea lor.

În ziua a şaptea Dumnezeu Şi -a sfîrşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S`a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.

verse #3

Dumnezeu a binecuvîntat ziua a şaptea şi a sfinţit -o, pentrucă în ziua aceasta S`a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse.

verse #4

Iată istoria cerurilor şi a pămîntului, cînd au fost făcute.

verse #5

În ziua cînd a făcut Domnul Dumnezeu un pămînt şi ceruri, nu era încă pe pămînt nici un copăcel de cîmp şi nici o iarbă de pe cîmp nu încolţea încă: fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pămînt şi nu era nici un om ca să lucreze pămîntul.

verse #6

Ci un abur se ridica de pe pămînt şi uda toată faţa pămîntului.

verse #7

Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărîna pămîntului, i -a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s`a făcut astfel un suflet viu.

verse #8

Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; şi a pus acolo pe omul pe care -l întocmise.

verse #9

Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pămînt tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mîncare, şi pomul vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.

verse #10

Un rîu ieşea din Eden şi uda grădina; şi de acolo se împărţea şi se făcea patru braţe.

verse #11

Numele celui dintîi este Pison; el înconjoară toată ţara Havila, unde se găseşte aur.

verse #12

Aurul din ţara aceasta este bun; acolo se găseşte şi bedelion şi piatră de onix.

verse #13

Numele rîului al doilea este Ghihon; el înconjoară toată ţara Cuş.

verse #14

Numele celui de al treilea este Hidechel: el curge la răsăritul Asiriei. Al patrulea rîu este Eufratul.

verse #15

Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l -a aşezat în grădina Edenului, ca s`o lucreze şi s`o păzească.

verse #16

Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănînci după plăcere din orice pom din grădină;

verse #17

dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit.”

verse #18

Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca omul să fie singur; am să -i fac un ajutor potrivit pentru el.”

verse #19

Domnul Dumnezeu a făcut din pămînt toate fiarele cîmpului şi toate păsările cerului; şi le -a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; şi orice nume pe care -l dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela -i era numele.

verse #20

Şi omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor cîmpului; dar, pentru om, nu s`a găsit niciun ajutor, care să i se potrivească.

verse #21

Atunci Domnul Dumnezeu a trimes un somn adînc peste om, şi omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei.

verse #22

Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus -o la om.

verse #23

Şi omul a zis: „Iată în sfîrşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi, femeie, pentrucă a fost luată din om.”

verse #24

Deaceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup.

verse #25

Omul şi nevasta lui erau amîndoi goi, şi nu le era ruşine.