Matei
capítulo 14
verso 1
În vremea aceea, cîrmuitorul Irod, a auzit vorbindu-se despre Isus;
verso 2
şi a zis slujitorilor săi: „Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat din morţi, şi deaceea se fac minuni prin el.”
verso 3
Căci Irod prinsese pe Ioan, îl legase şi -l pusese în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip;
verso 4
pentrucă Ioan îi zicea: „Nu-ţi este îngăduit s`o ai de nevastă.”
verso 5
Irod ar fi vrut să -l omoare, dar se temea de norod, pentrucă norodul privea pe Ioan ca pe un prooroc.
verso 6
Dar, cînd se prăznuia ziua naşterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat înaintea oaspeţilor, şi a plăcut lui Irod.
verso 7
Deaceea i -a făgăduit cu jurămînt că îi va da orice va cere.
verso 8
Îndemnată de mamă-sa, ea a zis: „Dă-mi aici, într -o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!”
verso 9
Împăratul s`a întristat; dar din pricina jurămintelor sale, şi de ochii celor ce şedeau la masă împreună cu el, a poruncit să i -l dea.
verso 10
Şi a trimes să taie capul lui Ioan în temniţă.
verso 11
Capul a fost adus într`o farfurie, şi dat fetei, care l -a dus la mamă-sa.
verso 12
Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au îngropat, şi s`au dus de au dat de ştire lui Isus.
verso 13
Isus, cînd a auzit vestea aceasta, a plecat de acolo într`o corabie, ca să Se ducă singur la o parte, într`un loc pustiu. Noroadele, cînd au auzit lucrul acesta, au ieşit din cetăţi şi s`au luat după El pe jos.
verso 14
Cînd a ieşit din corabie, Isus a văzut o gloată mare, I s`a făcut milă de ea, şi a vindecat pe cei bolnavi.
verso 15
Cînd s`a înserat, ucenicii s`au apropiat de El, şi I-au zis: „Locul acesta este pustiu, şi vremea iată că a trecut; dă drumul noroadelor să se ducă prin sate să-şi cumpere de mîncare.”
verso 16
„N`au nevoie să plece”, le -a răspuns Isus; „daţi-le voi să mănînce.”
verso 17
Dar ei I-au zis: „N`avem aici decît cinci pîni şi doi peşti.”
verso 18
Şi El le -a zis: „Aduceţi -i aici la Mine.”
verso 19
Apoi a poruncit noroadelor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti, Şi -a ridicat ochii spre cer, a binecuvîntat, a frînt pînile şi le -a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit noroadelor.
verso 20
Toţi au mîncat şi s`au săturat; şi s`au ridicat douăsprezece coşuri pline cu rămăşiţele de fărămituri.
verso 21
Ceice mîncaseră, erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.
verso 22
Îndată după aceea, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă, pînă va da drumul noroadelor.
verso 23
După ce a dat drumul noroadelor, S`a suit pe munte să Se roage, singur la o parte. Se înoptase, şi El era singur acolo.
verso 24
În timpul acesta, corabia era învăluită de valuri în mijlocul mării; căci vîntul era împotrivă.
verso 25
Cînd se îngîna ziua cu noaptea (Greceşte: în a patra strajă.), Isus a venit la ei, umblînd pe mare.
verso 26
Cînd L-au văzut ucenicii umblînd pe mare, s`au spăimîntat, şi au zis: „Este o nălucă!” Şi de frică au ţipat.
verso 27
Isus le -a zis îndată: „Îndrăzniţi, Eu sînt; nu vă temeţi!”
verso 28
„Doamne”, I -a răspuns Petru, „dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape.”
verso 29
„Vino!” i -a zis Isus. Petru s`a coborît din corabie, şi a început să umble pe ape ca să meargă la Isus.
verso 30
Dar, cînd a văzut că vîntul era tare, s`a temut; şi fiindcă începea să se afunde, a strigat: „Doamne, scapă-mă!”
verso 31
Îndată, Isus a întins mîna, l -a apucat, şi i -a zis: „Puţin credinciosule, pentruce te-ai îndoit?”
verso 32
Şi după ce au intrat în corabie, a stat vîntul.
verso 33
Ceice erau în corabie, au venit de s`au închinat înaintea lui Isus, şi I-au zis: „Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!”
verso 34
După ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului.
verso 35
Oamenii din locul acela, cari cunoşteau pe Isus, au trimes să dea de ştire în toate împrejurimile, şi au adus la El pe toţi bolnavii.
verso 36
Bolnavii îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Şi toţi cîţi s`au atins, s`au vindecat.
Libros
