Faptele apostolilor
8. fejezet
1. vers
Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea, s`a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, s`au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei.
2. vers
Nişte oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ştefan, şi l-au jălit cu mare tînguire.
3. vers
Saul de partea lui, făcea prăpăd în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei, şi -i arunca în temniţă.
4. vers
Ceice se împrăştiaseră, mergeau din loc în loc, şi propovăduiau Cuvîntul.
5. vers
Filip s`a coborît în cetatea Samariei, şi le -a propovăduit pe Hristos.
6. vers
Noroadele luau aminte cu un gînd la cele spuse de Filip, cînd au auzit şi au văzut semnele, pe cari le făcea.
7. vers
Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate, şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi.
8. vers
Şi a fost o mare bucurie în cetatea aceasta.
9. vers
În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei.
10. vers
Toţi, dela mic pînă la mare, îl ascultau cu luare aminte, şi ziceau: „Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte ,mare`.
11. vers
Îl ascultau cu luare aminte, pentrucă multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui.
12. vers
Dar cînd au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atît bărbaţi cît şi femei.
13. vers
Chiar Simon a crezut; şi dupăce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip, şi privea cu uimire minunile şi semnele mari cari se făceau.
14. vers
Apostolii, cari erau în Ierusalim, cînd au auzit că Samaria a primit Cuvîntul lui Dumnezeu, au trimes la ei pe Petru şi pe Ioan.
15. vers
Aceştia au venit la Samariteni, şi s`au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfînt.
16. vers
Căci nu Se pogorîse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.
17. vers
Atunci Petru şi Ioan au pus mînile peste ei, şi aceia au primit Duhul Sfînt.
18. vers
Cînd a văzut Simon că Duhul Sfînt era dat prin punerea mînilor apostolilor, le -a dat bani,
19. vers
şi a zis: „Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentruca peste oricine-mi voi pune mînile, să primească Duhul Sfînt.”
20. vers
Dar Petru i -a zis: „Banii tăi să piară împreună cu tine, pentrucă ai crezut că darul lui Dumnezeu s`ar putea căpăta cu bani!
21. vers
Tu n`ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.
22. vers
Pocăieşte-te dar de această răutate a ta, şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gîndul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă;
23. vers
căci văd că eşti plin de fiere amară, şi în lanţurile fărădelegii.”
24. vers
Simon a răspuns: „Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întîmple nimic din ce aţi zis.”
25. vers
După ce au mărturisit despre Cuvîntul Domnului, şi după ce l-au propovăduit, Petru şi Ioan s`au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de ale Samaritenilor.
26. vers
Un înger al Domnului a vorbit lui Filip, şi i -a zis: „Scoală-te, şi du-te spre miazăzi, pe drumul care pogoară spre Ierusalim la Gaza, şi care este pustiu.”
27. vers
Filip s`a sculat şi a plecat. Şi iată că un Etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a Etiopienilor, şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine,
28. vers
se întorcea de acolo, şi şedea în carul lui, şi citea pe proorocul Isaia.
29. vers
Duhul a zis lui Filip: „Du-te, şi ajunge carul acesta!”
30. vers
Filip a alergat, şi a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i -a zis: „Înţelegi tu ce citeşti?”
31. vers
Famenul a răspuns: „Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?” Şi a rugat pe Filip să se suie în car, şi să şadă împreună cu el.
32. vers
Locul din Scriptură, pe care -l citea, era acesta: „El a fost dus ca o oaie la tăiere; şi, ca un miel fără glas înaintea celui ce -l tunde, aşa nu Şi -a deschis gura;
33. vers
în smerenia Lui, judecata I -a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I -a fost luată de pe pămînt.”
34. vers
Famenul a zis lui Filip: „Rogu-te, despre cine vorbeşte proorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?”
35. vers
Atunci Filip a luat cuvîntul, a început dela Scriptura aceasta, şi i -a propovăduit pe Isus.
36. vers
Pe cînd îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: „Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?”
37. vers
Filip a zis: „Dacă crezi din toată inima, se poate.” Famenul a răspuns: „Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.”
38. vers
A poruncit să stea carul, s`au pogorît amîndoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.
39. vers
Cînd au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l -a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie,
40. vers
Filip se afla la Azot, de unde s`a dus pînă la Cezarea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.
Könyvek
