Luca
24. fejezet
1. vers
În ziua întîi a săptămînii, femeile acestea, şi altele împreună cu ele, au venit la mormînt dis de dimineaţă, şi au adus miresmele, pe cari le pregătiseră.
2. vers
Au găsit piatra răsturnată de pe mormînt,
3. vers
au intrat înlăuntru, şi n`au găsit trupul Domnului Isus.
4. vers
Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s`au arătat doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare.
5. vers
Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pămînt. Dar ei le-au zis: „Pentruce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu?
6. vers
Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v`a spus pe cînd era încă în Galilea,
7. vers
cînd zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mînile păcătoşilor, să fie răstignit, şi a treia zi să învieze.”
8. vers
Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui Isus.
9. vers
La întoarcerea lor dela mormînt, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece şi tuturor celorlalţi.
10. vers
Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor, erau: Maria Magdalina, Ioana, Maria, mama lui Iacov, şi celelalte, cari erau împreună cu ele.
11. vers
Cuvintele acestea li se păreau apostolilor basme, şi nu le credeau.
12. vers
Dar Petru s`a sculat, şi a dat fuga la mormînt. S`a plecat, şi s`a uitat înlăuntru, dar n`a văzut decît făşiile de pînză, cari stăteau pe pămînt; apoi a plecat acasă, mirat de cele întîmplate.
13. vers
În aceeaş zi, iată, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de şaizeci de stadii de Ierusalim;
14. vers
şi vorbeau între ei despre tot ce se întîmplase.
15. vers
Pe cînd vorbeau ei şi se întrebau, Isus S`a apropiat, şi mergea pe drum împreună cu ei.
16. vers
Dar ochii lor erau împiedicaţi să -L cunoască.
17. vers
El le -a zis: „Ce vorbe sînt acestea pe cari le schimbaţi între voi pe drum?” Şi ei s`au oprit, uitîndu-se trişti.
18. vers
Drept răspuns, unul din ei, numit Cleopa, I -a zis: „Tu eşti singurul străin aici în Ierusalim, de nu ştii ce s`a întîmplat în el zilele acestea?” -
19. vers
„Ce?” le -a zis El. -Şi ei I-au răspuns: „Ce s`a întîmplat cu Isus din Nazaret, care era un prooroc puternic în fapte şi în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod.
20. vers
Cum preoţii cei mai de seamă şi mai marii noştri L-au dat să fie osîndit la moarte, şi L-au răstignit?”
21. vers
Noi trăgeam nădejde că El este Acela, care va izbăvi pe Israel; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi decînd s`au întîmplat aceste lucruri.
22. vers
Ba încă nişte femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s`au dus disdedimineaţă la mormînt,
23. vers
nu I-au găsit trupul, şi au venit şi au spus că ar fi văzut şi o vedenie de îngeri, cari ziceau că El este viu.
24. vers
Unii din cei ce erau cu noi, s`au dus la mormînt, şi au găsit aşa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.”
25. vers
Atunci Isus le -a zis: „O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima, cînd este vorba să credeţi tot ce au spus proorocii!
26. vers
Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri, şi să intre în slava Sa?”
27. vers
Şi a început dela Moise, şi dela toţi proorocii, şi le -a tîlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El.
28. vers
Cînd s`au apropiat de satul la care mergeau, El S`a făcut că vrea să meargă mai departe.
29. vers
Dar ei au stăruit de El, şi au zis: „Rămîi cu noi, căci este spre seară, şi ziua aproape a trecut.” Şi a intrat să rămînă cu ei.
30. vers
Pe cînd şedea la masă cu ei, a luat pînea; şi, după ce a rostit binecuvîntarea, a frînt -o, şi le -a dat -o.
31. vers
Atunci li s`au deschis ochii, şi L-au cunoscut; dar El S`a făcut nevăzut dinaintea lor.
32. vers
Şi au zis unul către altul: „Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum, şi ne deschidea Scripturile?”
33. vers
S`au sculat chiar în ceasul acela, s`au întors în Ierusalim, şi au găsit pe cei unsprezece şi pe cei ce erau cu ei, adunaţi la un loc,
34. vers
şi zicînd: „A înviat Domnul cu adevărat, şi S`a arătat lui Simon.”
35. vers
Şi au istorisit ce li se întîmplase pe drum, şi cum L-au cunoscut la frîngerea pînii.
36. vers
Pe cînd vorbeau ei astfel, însuş Isus a stătut în mijlocul lor, şi le -a zis: „Pace vouă!”
37. vers
Plini de frică şi de spaimă, ei credeau că văd un duh.
38. vers
Dar El le -a zis: „Pentru ce sînteţi turburaţi? Şi dece vi se ridică astfel de gînduri în inimă?
39. vers
Uitaţi-vă la mînile şi picioarele Mele, Eu sînt; pipăiţi-Mă şi vedeţi: un duh n`are nici carne, nici oase, cum vedeţi că am Eu.”
40. vers
(Şi după ce a zis aceste vorbe, le -a arătat mînile şi picioarele Sale.)
41. vers
Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau, şi se mirau, El le -a zis: „Aveţi aici ceva de mîncare?”
42. vers
I-au dat o bucată de peşte fript şi un fagur de miere.
43. vers
El le -a luat, şi a mîncat înaintea lor.
44. vers
Apoi le -a zis: „Iată ce vă spuneam cînd încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Prooroci şi în Psalmi.”
45. vers
Atunci le -a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile.
46. vers
Şi le -a zis: „Aşa este scris, şi aşa trebuia să pătimească Hristos, şi să învieze a treia zi dintre cei morţi.
47. vers
Şi să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, începînd din Ierusalim.
48. vers
Voi sînteţi martori ai acestor lucruri.
49. vers
Şi iată că voi trimete peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; dar rămîneţi în cetate pînă veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.”
50. vers
El i -a dus afară pînă spre Betania. Şi -a ridicat mînile, şi i -a binecuvîntat.
51. vers
Pe cînd îi binecuvînta, S`a despărţit de ei, şi a fost înălţat la cer.
52. vers
Dupăce I s`au închinat, ei s`au întors în Ierusalim cu o mare bucurie.
53. vers
Şi tot timpul stăteau în Templu, şi lăudau şi binecuvîntau pe Dumnezeu. Amin.
Könyvek
