Luca
19. fejezet
1. vers
Isus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate.
2. vers
Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor,
3. vers
căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură.
4. vers
A alergat înainte, şi s`a suit într`un dud ca să -L vadă; pentrucă pe drumul acela avea să treacă.
5. vers
Isus, cînd a ajuns la locul acela, Şi -a ridicat ochii în sus, şi i -a zis: „Zachee, dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămîn în casa ta.”
6. vers
Zacheu s`a dat jos în grabă, şi L -a primit cu bucurie.
7. vers
Cînd au văzut lucrul acesta, toţi cîrteau şi ziceau: „A intrat să găzduiască la un om păcătos!”
8. vers
Dar Zacheu a stătut înaintea Domnului, şi I -a zis: „Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.”
9. vers
Isus i -a zis: „Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.
10. vers
Pentrucă Fiul omului a venit să caute şi să mîntuiască ce era pierdut.”
11. vers
Pe cînd ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentrucă era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu are să se arate îndată.
12. vers
Deci a zis: „Un om de neam mare s`a dus într`o ţară depărtată, ca să-şi ia o împărăţie, şi apoi să se întoarcă.
13. vers
A chemat zece din robii săi, le -a dat zece poli (Greceşte: mine.), şi le -a zis: „Puneţi -i în negoţ pînă mă voi întoarce.”
14. vers
Dar cetăţenii lui îl urau; şi au trimes după el o solie să -i spună: „Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi.”
15. vers
Cînd s`a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă cît cîştigase fiecare cu ei din negoţ.
16. vers
Cel dintîi a venit, şi i -a zis: „Doamne, polul tău a mai adus zece poli.”
17. vers
El i -a zis: „Bine, rob bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, primeşte cîrmuirea a zece cetăţi.”
18. vers
A venit al doilea, şi i -a zis: „Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.”
19. vers
El i -a zis şi lui: „Primeşte şi tu cîrmuirea a cinci cetăţi.”
20. vers
A venit un altul, şi i -a zis: „Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într`un ştergar;
21. vers
căci m`am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n`ai pus, şi seceri ce n`ai sămănat.”
22. vers
Stăpînul i -a zis: „Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sînt un om aspru, care iau ce n`am pus şi secer ce n`am sămănat;
23. vers
atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentruca, la întoarcerea mea, să -i fi luat înapoi cu dobîndă?”
24. vers
Apoi a zis celor ce erau de faţă: „Luaţi -i polul, şi daţi -l celui ce are zece poli.”
25. vers
„Doamne”, i-au zis ei, „el are zece poli.”
26. vers
Iar el le -a zis: „Vă spun că celui ce are, i se va da; dar dela cel ce n`are, se va lua chiar şi ce are.
27. vers
Cît despre vrăjmaşii mei, cari n`au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi -i încoace, şi tăiaţi -i înaintea mea.”
28. vers
După ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se suia spre Ierusalim.
29. vers
Cînd S`a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi,
30. vers
şi le -a zis: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n`a încălecat nimeni niciodată: deslegaţi -l, şi aduceţi-Mi -l.
31. vers
Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa: ,Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.”
32. vers
Ceice fuseseră trimeşi, s`au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.
33. vers
Pe cînd deslegau măgăruşul, stăpînii lui le-au zis: „Pentruce deslegaţi măgăruşul?”
34. vers
Ei au răspuns: „Domnul are trebuinţă de el.”
35. vers
Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra.
36. vers
Pe cînd mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.
37. vers
Şi cînd S`a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră.
38. vers
Ei ziceau: „Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!”
39. vers
Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus: „Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!”
40. vers
Şi El a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.”
41. vers
Cînd S`a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea,
42. vers
şi a zis: „Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi.
43. vers
Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile:
44. vers
te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n`ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.”
45. vers
În urmă a intrat în Templu, şi a început să scoată afară pe ceice vindeau şi cumpărau în el.
46. vers
Şi le -a zis: „Este scris: ,Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.”
47. vers
Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului căutau să -L omoare;
48. vers
dar nu ştiau cum să facă, pentrucă tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.
Könyvek
