Faptele Apostolilor

19. fejezet

Fejezetek:

În timp ce Apolo era în Corint, Pavel a călătorit prin mai multe locuri și a ajuns în Efes. El a găsit acolo niște ucenici

2. vers

și i-a întrebat: „Ați primit voi Duhul Sfânt când ați devenit credincioși?“
Ei i-au răspuns: „Nici măcar nu am auzit că există un Duh Sfânt.“

3. vers

Pavel i-a întrebat din nou: „Atunci cu ce botez ați fost botezați?“
Ei au răspuns: „Cu botezul despre care învăța Ioan.“

4. vers

Pavel a spus: „Ioan îi învăța pe oameni să se boteze pentru a arăta că doresc să-și schimbe viața. El a spus oamenilor să creadă în acela care venea după el, adică în Isus.“

5. vers

Când au auzit aceste lucruri, ei au fost botezați în Numele Domnului Isus.

6. vers

Pavel și-a pus mâinile peste ei și Duhul Sfânt a venit peste ei. Au început să vorbească în limbi străine și să spună profeții.

7. vers

Ei erau în total doisprezece bărbați.

8. vers

Pavel mergea la sinagogă și timp de trei luni a vorbit cu multă îndrăzneală. El vorbea și îi convingea pe iudei despre Împărăția lui Dumnezeu.

9. vers

Dar unii dintre ei s-au încăpățânat și au refuzat să creadă. Ei spuneau lucruri rele despre Calea Domnului în fața celorlalți oameni. Pavel a plecat de la ei și i-a luat cu el pe ucenicii lui Isus. În fiecare zi, el vorbea cu oamenii într-un loc unde un bărbat, pe nume Tiranus, avea o școală.

10. vers

El a făcut aceasta timp de doi ani. Astfel, toți locuitorii provinciei Asia, atât iudei cât și greci, au auzit Cuvântul Domnului.

Fiii lui Sceva

11. vers

Dumnezeu a făcut minuni nemaivăzute prin mâinile lui Pavel.

12. vers

Astfel, până și batistele și șorțurile pe care le folosise Pavel erau duse la cei bolnavi, și aceștia erau vindecați, iar duhurile rele ieșeau din ei.

13. vers

Niște exorciști iudei care mergeau din loc în loc, au încercat să folosească Numele Domnului Isus pentru a scoate duhurile rele din oameni.

14. vers

Aceștia erau cei șapte fii ai lui Sceva, un mare preot iudeu. Ei spuneau: „În Numele lui Isus, despre care predică Pavel, îți poruncesc să ieși afară!“

15. vers

Dar duhul rău le-a răspuns: „Îl cunosc pe Isus și îl știu pe Pavel, dar voi cine sunteți?“

16. vers

Și omul posedat de duhul rău a sărit la ei. El era mai puternic decât ei toți. I-a bătut și le-a rupt hainele, așa că ei au fugit din acea casă răniți și goi.

17. vers

Toți locuitorii din Efes, atât iudei, cât și greci, au aflat ce s-a întâmplat și au fost cuprinși de venerație. Și Numele Domnului Isus a fost slăvit și mai mult.

18. vers

Mulți dintre cei care au crezut, au venit și au mărturisit în fața tuturor lucrurile rele pe care le făcuseră.

19. vers

Mulți dintre cei care făcuseră vrăjitorie și-au strâns cărțile și le-au ars în fața tuturor. Când au calculat valoarea acestor cărți, au văzut că prețul lor ajungea la cincizeci de mii de monede de argint.

20. vers

Astfel, Cuvântul lui Dumnezeu influența cu putere viața oamenilor și din ce în ce mai mulți oameni au crezut.

Pavel se pregătește de drum

21. vers

După ce s-au întâmplat aceste lucruri, Pavel a hotărât să treacă prin Macedonia și Ahaia și să meargă la Ierusalim. El a spus: „După ce ajung acolo, trebuie să vizitez și Roma.“

22. vers

Pavel i-a trimis în Macedonia pe doi dintre cei care îl ajutau, pe Timotei și pe Erast, iar el a mai rămas un timp în Asia.

Necazuri în Efes

23. vers

Cam în perioada aceea, în Efes a avut loc o mare tulburare privind Calea Domnului.

24. vers

În Efes locuia un argintar, numit Demetrius. El făcea modele de argint ale templului zeiței Artemis. În felul acesta, el aducea mulți bani meșteșugarilor care lucrau la aceasta.

25. vers

El i-a adunat pe toți aceștia și pe lucrătorii cu meserii asemănătoare și le-a spus: „Oameni buni, știți că bunăstarea noastră vine din munca aceasta.

26. vers

Acest Pavel spune că dumnezeii făcuți de mâna omului nu sunt dumnezei adevărați. Și puteți vedea și auzi că el a convins mulți oameni să gândească la fel ca el, nu numai în Efes, ci aproape în toată Asia.

27. vers

Există pericolul ca lucrurile pe care le spune Pavel să strice buna reputație a meseriei noastre. Mai mult, există pericolul ca templul marii zeițe Artemis să nu mai însemne nimic pentru oameni și măreția ei să se piardă. Și Artemis este zeița la care se închină toată Asia și întreaga lume.“

28. vers

Când au auzit acestea, toți s-au înfuriat foarte tare și au strigat: „Mare este Artemis, zeița efesenilor!“

29. vers

Oamenii din cetate au fost foarte tulburați. Ei i-au prins pe Gaius și Aristarh, doi macedoneni, tovarăși de călătorie ai lui Pavel, și au năvălit cu toții, într-un gând, în teatru.

30. vers

Pavel a vrut să se ducă să vorbească mulțimii, dar ucenicii nu l-au lăsat.

31. vers

Unii dintre conducătorii provinciei Asia, care erau prieteni cu Pavel, i-au trimis vorbă și l-au rugat să nu riște și să nu se ducă la teatru.

32. vers

În adunare era mare învălmășeală. Unii strigau ceva, alții altceva și cei mai mulți dintre ei nici nu știau pentru ce se adunaseră acolo.

33. vers

L-au scos din mulțime pe Alexandru și iudeii l-au împins în fața oamenilor. Alexandru a făcut un semn cu mâna pentru că vroia să se apere înaintea poporului.

34. vers

Când și-au dat seama că Alexandru era iudeu, cu toții au început să strige același lucru. Timp de două ore ei au strigat: „Mare este Artemis, zeița efesenilor!“

35. vers

Notarul cetății a potolit mulțimea și a spus: „Bărbați efeseni! Întreaga lume știe că cetatea Efes este locul în care se află templul marei Artemis și piatra sfântă căzută din cer.

36. vers

Toată lumea cunoaște aceste lucruri, și nu pot fi puse la îndoială. De aceea trebuie să rămâneți liniștiți și să nu faceți nimic necugetat.

37. vers

Voi i-ați adus aici pe acești oameni, deși nu au jefuit nici un templu și nu au spus nimic rău despre zeița noastră.

38. vers

Dacă Demetrius și meșteșugarii lui vor să acuze pe cineva, există tribunale și judecători. Acolo ar trebui să facă ei plângeri și să se acuze unii pe alții.

39. vers

Sau dacă aveți și alte probleme, putem să vorbim despre ele în adunarea obișnuită a cetății.

40. vers

Dar acum, pentru ce s-a întâmplat astăzi, putem fi acuzați de revoltă. Nu avem motive care să explice această agitație.“

41. vers

După ce a spus el aceste lucruri, adunarea s-a terminat.