Cântarea cântărilor

chapter 2


Chapters:


verse #1

Eu sînt un trandafir din Saron, un crin din văi. -


verse #2

Ca un crin în mijlocul spinilor, aşa este iubita mea între fete. -


verse #3

Ca un măr între copacii pădurii, aşa este prea iubitul meu între tineri. Cu aşa drag stau la umbra lui, şi rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.


verse #4

El m`a dus în casa de ospăţ, şi dragostea era steagul fluturat peste mine.


verse #5

Întăriţi-mă cu turte de struguri, învioraţi-mă cu mere, căci sînt bolnavă de dragostea lui.


verse #6

Să-şi pună mîna stîngă supt capul meu, şi să mă îmbrăţişeze cu dreapta lui! -


verse #7

Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi cerboaicele de pe cîmp: nu stîrniţi, nu treziţi dragostea, pînă nu vine ea! -


verse #8

Aud glasul prea iubitului meu! Iată -l că vine, sărind peste munţi, săltînd pe dealuri.


verse #9

Prea iubitul meu seamănă cu o căprioară, sau cu puiul de cerboaică. Iată -l că este după zidul nostru, se uită pe fereastră, priveşte printre zăbrele.


verse #10

Prea iubitul meu vorbeşte şi-mi zice: Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!


verse #11

Căci iată că a trecut iarna; a încetat ploaia, şi s`a dus.


verse #12

Se arată florile pe cîmp, a venit vremea cîntării, şi se aude glasul turturicii în cîmpiile noastre.


verse #13

Se pîrguiesc roadele în smochin, şi viile înflorite îşi răspîndesc mirosul. Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso.


verse #14

Porumbiţă din crăpăturile stîncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor, arată-mi faţa ta, şi fă-mă să-ţi aud glasul! Căci glasul tău este dulce, şi faţa ta plăcută.


verse #15

Prindeţi-ne vulpile, vulpile cele mici, cari strică viile; căci viile noastre sînt în floare.


verse #16

Prea iubitul meu este al meu, şi eu sînt a lui; el îşi paşte turma între crini.


verse #17

Pînă la răcoarea zilei, şi pînă la lungirea umbrelor, întoarce-te!… Iubitule, sai ca o căprioară sau ca puiul de cerb, peste munţii ce ne despart.

Chapters:


Books