Faptele apostolilor
capítulo 10
verso 1
În Cezarea era un om cu numele Corneliu, sutaş din ceata de ostaşi numită „Italiana”.
verso 2
Omul acesta era cucernic şi temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului, şi se ruga totdeauna lui Dumnezeu.
verso 3
Pela ceasul al nouălea din zi, a văzut lămurit într`o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el, şi i -a zis: „Cornelie!”
verso 4
Corneliu s`a uitat ţintă la el, s`a înfricoşat, şi a răspuns: „Ce este, Doamne?” Şi îngerul i -a zis: „Rugăciunile şi milosteniile tale s`au suit înaintea lui Dumnezeu, şi El Şi -a adus aminte de ele.
verso 5
Trimete acum nişte oameni la Iope, şi chiamă pe Simon, zis şi Petru.
verso 6
El găzduieşte la un om, numit Simon tăbăcarul, a cărui casă este lîngă mare: acela îţi va spune ce trebuie să faci.”
verso 7
Cum a plecat îngerul, care vorbise cu el, Corneliu a chemat două din slugile sale, şi un ostaş cucernic din aceia cari -i slujeau în tot timpul;
verso 8
şi, dupăce le -a istorisit totul, i -a trimes la Iope.
verso 9
A doua zi, cînd erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s`a suit să se roage pe acoperişul casei, pela ceasul al şaselea.
verso 10
L -a ajuns foamea, şi a vrut să mănînce. Pe cînd îi pregăteau mîncarea, a căzut într`o răpire sufletească.
verso 11
A văzut cerul deschis, şi un vas ca o faţă de masă mare, legată cu cele patru colţuri, coborîndu-se şi slobozindu-se în jos pe pămînt.
verso 12
În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare şi tîrîtoare de pe pămînt şi păsările cerului.
verso 13
Şi un glas i -a zis: „Petre, scoală-te, taie şi mănîncă.”
verso 14
„Nicidecum, Doamne”, a răspuns Petru. „Căci niciodată n`am mîncat ceva spurcat sau necurat.”
verso 15
Şi glasul i -a zis iarăş a doua oară: „Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.”
verso 16
Lucrul acesta s`a făcut de trei ori, şi îndată după aceea vasul a fost ridicat iarăş la cer.
verso 17
Pe cînd Petru nu ştia ce să creadă despre înţelesul vedeniei, pe care o avusese, iată că, oamenii trimeşi de Corneliu, întrebînd de casa lui Simon, au stătut la poartă,
verso 18
şi au întrebat cu glas tare dacă Simon, zis şi Petru, găzduieşte acolo.
verso 19
Şi pe cînd se gîndea Petru la vedenia aceea, Duhul i -a zis: „Iată că te caută trei oameni;
verso 20
scoală-te, pogoară-te, şi du-te cu ei, fără şovăire, căci Eu i-am trimes.”
verso 21
Petru deci s`a pogorît, şi a zis oamenilor acelora: „Eu sînt acela, pe care -l căutaţi; ce pricină vă aduce?”
verso 22
Ei au răspuns: „Sutaşul Corneliu, om drept şi temător de Dumnezeu şi vorbit de bine de tot neamul Iudeilor, a fost înştiinţat de Dumnezeu, printr`un înger sfînt, să te cheme în casa lui, şi să audă cuvintele, pe cari i le vei spune.”
verso 23
Petru deci i -a chemat înlăuntru, şi i -a găzduit.
verso 24
A doua zi, s`a sculat, şi a plecat cu ei. L-au însoţit şi cîţiva fraţi din Iope. În cealaltă zi au ajuns la Cezarea. Corneliu îi aştepta cu rudele şi prietenii de aproape, pe cari -i chemase.
verso 25
Cînd era să intre Petru, Corneliu, care -i ieşise înainte, s`a aruncat la picioarele lui, şi i s`a închinat.
verso 26
Dar Petru l -a ridicat, şi a zis: „Scoală-te, şi eu sînt om!”
verso 27
Şi vorbind cu el, a intrat în casă, şi a găsit adunaţi pe mulţi.
verso 28
„Ştiţi”, le -a zis el, „că nu este îngăduit de Lege unui Iudeu să se însoţească împreună cu unul de alt neam, sau să vină la el; dar Dumnezeu mi -a arătat să nu numesc pe niciun om spurcat sau necurat.
verso 29
Deaceea am venit fără cîrtire cînd m`aţi chemat; vă întreb dar, cu ce gînd aţi trimes după mine?”
verso 30
Corneliu a răspuns: „Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea; şi iatăcă a stătut înaintea mea un om cu o haină strălucitoare,
verso 31
şi a zis: „Cornelie, rugăciunea ta a fost ascultată, şi Dumnezeu Şi -a adus aminte de milosteniile tale.
verso 32
Trimete dar la Iope, şi cheamă pe Simon, zis şi Petru; el găzduieşte în casa lui Simon tăbăcarul, lîngă mare; cînd va veni el, îţi va vorbi.”
verso 33
Am trimes îndată la tine, şi bine ai făcut că ai venit. Acum dar, toţi sîntem aici înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm tot ce ţi -a poruncit Domnul să ne spui.”
verso 34
Atunci Petru a început să vorbească, şi a zis: „În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor,
verso 35
ci că în orice neam, cine se teme de El, şi lucrează neprihănire este primit de El.
verso 36
El a trimes Cuvîntul Său fiilor lui Israel, şi le -a vestit Evanghelia păcii, prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor.
verso 37
Ştiţi vorba făcută prin toată Iudea, începînd din Galilea, în urma botezului propovăduit de Ioan;
verso 38
cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfînt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine, şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul; căci Dumnezeu era cu El.
verso 39
Noi sîntem martori a tot ce a făcut El în ţara Iudeilor şi în Ierusalim. Ei L-au omorît, atîrnîndu -L pe lemn.
verso 40
Dar Dumnezeu L -a înviat a treia zi, şi a îngăduit să Se arate,
verso 41
nu la tot norodul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, cari am mîncat şi am băut împreună cu El, după ce a înviat din morţi.
verso 42
Isus ne -a poruncit să propovăduim norodului, şi să mărturisim că El a fost rînduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii şi al celor morţi.
verso 43
Toţi proorocii mărturisesc despre El că oricine crede în El, capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor.”
verso 44
Pe cînd rostea Petru cuvintele acestea, S`a pogorît Duhul Sfînt peste toţi cei ce ascultau Cuvîntul.
verso 45
Toţi credincioşii tăiaţi împrejur, cari veniseră cu Petru, au rămas uimiţi cînd au văzut că darul Duhului Sfînt s`a vărsat şi peste Neamuri.
verso 46
Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:
verso 47
„Se poate opri apa ca să nu fie botezaţi aceştia, cari au primit Duhul Sfînt ca şi noi?”
verso 48
Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat să mai rămînă cîteva zile la ei.
Libros
