Faptele apostolilor
capítulo 13
verso 1
În Biserica din Antiohia erau nişte prooroci şi învăţători: Barnaba, Simon, numit Niger, Luciu din Cirena, Manaen, care fusese crescut împreună cu cîrmuitorul Irod, şi Saul.
verso 2
Pe cînd slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfînt a zis: „Puneţi-Mi deoparte pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.”
verso 3
Atunci, după ce au postit şi s`au rugat, şi-au pus mînile peste ei, şi i-au lăsat să plece.
verso 4
Barnaba şi Saul, trimeşi de Duhul Sfînt, s`au coborît la Seleucia, şi de acolo au plecat cu corabia la Cipru.
verso 5
Ajunşi la Salamina, au vestit Cuvîntul lui Dumnezeu în sinagogile Iudeilor. Aveau de slujitor pe Ioan.
verso 6
Dupăce au străbătut toată insula pînă la Pafos, au întîlnit pe un vrăjitor, prooroc mincinos, un Iudeu, cu numele Bar-Isus,
verso 7
care era cu dregătorul Sergius Paulus, un om înţelept. Acesta din urmă a chemat pe Barnaba şi pe Saul, şi şi -a arătat dorinţa să audă Cuvîntul lui Dumnezeu.
verso 8
Dar Elima, vrăjitorul, -căci aşa se tîlcuieşte numele lui-le stătea împotrivă, şi căuta să abată pe dregător dela credinţă.
verso 9
Atunci Saul, care se mai numeşte şi Pavel, fiind plin de Duhul Sfînt, s`a uitat ţintă la el,
verso 10
şi a zis: „Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaş al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strîmbi căile drepte ale Domnului?
verso 11
Acum, iată că mîna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, şi nu vei vedea soarele pînă la o vreme.” Îndată a căzut peste el ceaţă şi întunerec, şi căuta bîjbîind nişte oameni, cari să -l ducă de mînă.
verso 12
Atunci dregătorul, cînd a văzut ce se întîmplase, a crezut, şi a rămas uimit de învăţătura Domnului.
verso 13
Pavel şi tovarăşii lui au pornit cu corabia din Pafos, şi s`au dus la Perga în Pamfilia. Ioan s`a despărţit de ei, şi s`a întors la Ierusalim.
verso 14
Din Perga şi-au urmat drumul înainte, şi au ajuns la Antiohia din Pisidia. În ziua Sabatului, au intrat în sinagogă şi au şezut jos.
verso 15
După citirea Legii şi a Proorocilor, fruntaşii sinagogii au trimes să le zică: „Fraţilor, dacă aveţi un cuvînt de îndemn pentru norod, vorbiţi”.
verso 16
Pavel s`a sculat, a făcut semn cu mîna, şi a zis: „Bărbaţi Israeliţi şi voi cari vă temeţi de Dumnezeu, ascultaţi!
verso 17
Dumnezeul acestui popor Israel a ales pe părinţii noştri. A ridicat la cinste pe norodul acesta, în timpul şederii lui în ţara Egiptului, şi l`a scos din Egipt cu braţul Său cel puternic.
verso 18
Timp de aproape patruzeci de ani, le -a suferit purtarea în pustie.
verso 19
Şi, dupăce a nimicit şapte popoare în ţara Canaanului, le -a dat de moştenire pămîntul lor, pentru aproape patru sute cincizeci de ani.
verso 20
După aceste lucruri le -a dat judecători, pînă la proroocul Samuel.
verso 21
Ei au cerut atunci un împărat. Şi, timp de aproape patruzeci de ani, Dumnezeu le -a dat pe Saul, fiul lui Chis, din seminţia lui Beniamin;
verso 22
apoi l -a înlăturat, şi le -a ridicat împărat pe David, despre care a mărturisit astfel: „Am găsit pe David, fiul lui Iese, om după inima Mea, care va împlini toate voile Mele.”
verso 23
Din sămînţa lui David, Dumnezeu, după făgăduinţa Sa, a ridicat lui Israel un Mîntuitor, care este Isus.
verso 24
Înainte de venirea Lui, Ioan propovăduise botezul pocăinţei la tot norodul lui Israel.
verso 25
Şi Ioan, cînd era la sfîrşitul însărcinării lui, zicea: „Cine credeţi că sînt eu? Nu sînt Acela; ci iată că după mine vine Unul, căruia eu nu sînt vrednic să -i desleg încălţămintea picioarelor.”
verso 26
Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam, şi ceice vă temeţi de Dumnezeu, vouă v`a fost trimes Cuvîntul acestei mîntuiri.
verso 27
Căci locuitorii din Ierusalim şi mai marii lor n`au cunoscut pe Isus; şi prin faptul că L-au osîndit, au împlinit cuvintele proorocilor, cari se citesc în fiecare Sabat.
verso 28
Măcarcă n`au găsit în El nicio vină de moarte, totuş ei au cerut lui Pilat să -L omoare.
verso 29
Şi, dupăce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos depe lemn, şi L-au pus într`un mormînt.
verso 30
Dar Dumnezeu L -a înviat din morţi.
verso 31
El S`a arătat, timp de mai multe zile celorce se suiseră cu El din Galilea la Ierusalim, şi cari acum sînt martorii Lui înaintea norodului.
verso 32
Şi noi vă aducem vestea aceasta bună că făgăduinţa făcută părinţilor noştri,
verso 33
Dumnezeu a împlinit -o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus; după cum este scris în psalmul al doilea: „Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut.”
verso 34
Că L -a înviat din morţi, aşa că nu Se va mai întoarce în putrezire, a spus -o cînd a zis: „Vă voi împlini cu toată credincioşia făgăduinţele sfinte, pe cari le-am făcut lui David.”
verso 35
De aceea mai zice şi în alt psalm: „Nu vei îngădui ca Sfîntul Tău să vadă putrezirea.”
verso 36
Şi David, după ce a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu, a murit, a fost îngropat lîngă părinţii săi, şi a văzut putrezirea.
verso 37
Dar Acela, pe care L -a înviat Dumnezeu, n`a văzut putrezirea.
verso 38
Să ştiţi dar, fraţilor, că în El vi se vesteşte iertarea păcatelor;
verso 39
şi oricine crede, este iertat prin El de toate lucrurile de cari n`aţi putut fi iertaţi prin Legea lui Moise.
verso 40
Astfel, luaţi seama să nu vi se întîmple ce se spune în prooroci:
verso 41
„Uitaţi-vă, dispreţuitorilor, miraţi-vă şi pieriţi; căci în zilele voastre, am să fac o lucrare, pe care n`o veţi crede nicidecum, dacă v`ar istorisi -o cineva.” Prigonirile Iudeilor.
verso 42
Cînd au ieşit afară, Neamurile i-au rugat să le vorbească şi în Sabatul viitor despre aceleaşi lucruri.
verso 43
Şi după ce s`a împrăştiat adunarea, mulţi din Iudei şi din prozeliţii evlavioşi au mers după Pavel şi Barnaba, cari stăteau de vorbă cu ei, şi -i îndemnau să stăruiască în harul lui Dumnezeu.
verso 44
În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s`a adunat ca să audă Cuvîntul lui Dumnezeu.
verso 45
Iudeii, cînd au văzut noroadele, s`au umplut de pizmă, vorbeau împotriva celor spuse de Pavel, şi -l batjocoreau.
verso 46
Dar Pavel şi Barnaba le-au zis cu îndrăzneală: „Cuvîntul lui Dumnezeu trebuia vestit mai întîi vouă; dar fiindcă voi nu -l primiţi, şi singuri vă judecaţi nevrednici de viaţa vecinică, iată că ne întoarcem spre Neamuri.
verso 47
Căci aşa ne -a poruncit Domnul: ,Te-am pus ca să fii Lumina Neamurilor, ca să duci mîntuirea pînă la marginile pămîntului.”
verso 48
Neamurile se bucurau cînd au auzit lucrul acesta şi preamăreau Cuvîntul Domnului. Şi toţi cei ce erau rînduiţi să capete viaţa vecinică, au crezut.
verso 49
Cuvîntul Domnului se răspîndea în toată ţara.
verso 50
Dar Iudeii au întărîtat pe femeile cucernice cu vază şi pe fruntaşii cetăţii, au stîrnit o prigonire împotriva lui Pavel şi Barnaba, şi i-au izgonit din hotarele lor.
verso 51
Pavel şi Barnaba au scuturat praful de pe picioare împotriva lor, şi s`au dus în Iconia,
verso 52
în timp ce ucenicii erau plini de bucurie şi de Duhul Sfînt.
Libros
