Faptele apostolilor
capítulo 9
verso 1
Dar Saul sufla încă ameninţarea şi uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S`a dus la marele preot,
verso 2
şi i -a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblînd pe Calea credinţei, atît bărbaţi cît şi femei, să -i aducă legaţi la Ierusalim.
verso 3
Pe drum, cînd s`a apropiat de Damasc, de odată a stălucit o lumină din cer în jurul lui.
verso 4
El a căzut la pămînt, şi a auzit un glas, care -i zicea: „Saule, Saule, pentruce Mă prigoneşti?”
verso 5
„Cine eşti Tu, Doamne?” a răspuns el. Şi Domnul a zis: „Eu sînt Isus, pe care -L prigoneşti. „Ţi-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într`un ţepuş.”
verso 6
Tremurînd şi plin de frică, el a zis: „Doamne, ce vrei să fac?” „Scoală-te,” i -a zis Domnul, „intră în cetate, şi ţi se va spune ce trebuie să faci.”
verso 7
Oamenii cari -l însoţeau, au rămas încremeniţi; auzeau în adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni.
verso 8
Saul s`a sculat dela pămînt; şi măcar că ochii îi erau deschişi, nu vedea nimic. L-au luat de mîni, şi l-au dus în Damasc.
verso 9
Trei zile n`a văzut, şi n`a mîncat, nici n`a băut nimic.
verso 10
În Damasc era un ucenic numit Anania. Domnul i -a zis într`o vedenie: „Anania!” „Iată-mă Doamne,” a răspuns el.
verso 11
Şi Domnul i -a zis: „Scoală-te, du-te pe uliţa care se cheamă ,Dreaptă,` şi caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă;
verso 12
şi a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrînd la el, şi punîndu-şi mînile peste el, ca să-şi capete iarăş vederea.”
verso 13
„Doamne,” a răspuns Anania, „am auzit dela mulţi despre toate relele, pe cari le -a făcut omul acesta sfinţilor Tăi în Ierusalim;
verso 14
ba şi aici are puteri din partea preoţilor celor mai de seamă, ca să lege pe toţi cari cheamă Numele Tău.
verso 15
Dar Domnul i -a zis: „Du-te, căci el este un vas, pe care l-am ales, ca să ducă Numele Meu înaintea Nemurilor, înaintea împăraţilor, şi înaintea fiilor lui Israel;
verso 16
şi îi voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu.”
verso 17
Anania a plecat; şi, după ce a intrat în casă, a pus mînile peste Saul, şi a zis: „Frate Saule, Domnul Isus, care ţi S`a arătat pe drumul pe care veneai, m`a trimes ca să capeţi vederea, şi să te umpli de Duhul Sfînt.”
verso 18
Chiar în clipa aceea, au căzut de pe ochii lui un fel de solzi; şi el şi -a căpătat iarăş vederea. Apoi s`a sculat, şi a fost botezat.
verso 19
După ce a mîncat, a prins iarăş putere. Saul a rămas cîteva zile cu ucenicii, cari erau în Damasc.
verso 20
Şi îndată a început să propovăduiască în sinagogi că Isus este Fiul lui Dumnezeu.
verso 21
Toţi ceice -l ascultau, rămîneau uimiţi, şi ziceau: „Nu este el acela care făcea prăpăd în Ierusalim, printre ceice chemau Numele acesta? Şi n`a venit el aici ca să -i ducă legaţi înaintea preoţilor celor mai de seamă?”
verso 22
Totuş Saul se întărea din ce în ce mai mult, şi făcea de ruşine pe Iudeii, cari locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Hristosul.
verso 23
După cîtva timp, Iudeii s`au sfătuit să -l omoare;
verso 24
şi uneltirea lor a ajuns la cunoştinţa lui Saul. Porţile erau păzite zi şi noapte, ca să -l omoare.
verso 25
Dar într`o noapte, ucenicii l-au luat şi l-au coborît prin zid, dîndu -l jos într`o coşniţă.
verso 26
Cînd a ajuns în Ierusalim, Saul a căutat să se lipească de ucenici; dar toţi se temeau de el, căci nu puteau să creadă că este ucenic.
verso 27
Atunci Barnaba l -a luat cu el, l -a dus la apostoli, şi le -a istorisit cum, pe drum, Saul văzuse pe Domnul, care i -a vorbit, şi cum în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus.
verso 28
De atunci se ducea şi venea împreună cu ei în Ierusalim,
verso 29
şi propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. Vorbea şi se întreba şi cu Evreii cari vorbeau greceşte, dar ei căutau să -l omoare.
verso 30
Cînd au aflat fraţii de lucrul acesta, l-au dus la Cezarea, şi l-au pornit la Tars. Vindecarea lui Enea.
verso 31
Biserica se bucura de pace în toată Iudea, Galilea şi Samaria, se întărea sufleteşte, şi umbla în frica Domnului; şi, cu ajutorul Duhului Sfînt, se înmulţea.
verso 32
Pe cînd cerceta Petru pe toţi sfinţii, s`a pogorît şi la ceice locuiau în Lida.
verso 33
Acolo a găsit un om, anume Enea, care zăcea de opt ani olog în pat.
verso 34
„Enea,” i -a zis Petru, „Isus Hristos te vindecă; scoală-te, şi fă-ţi patul.” Şi Enea s`a sculat îndată.
verso 35
Toţi locuitorii din Lida şi din Sarona, l-au văzut, şi s`au întors la Domnul.
verso 36
În Iope, era o uceniţă numită Tabita, nume, care în tîlmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii.
verso 37
În vremea aceea, s`a îmbolnăvit, şi a murit. Dupăce au scăldat -o, au pus -o într`o odaie de sus.
verso 38
Fiindcă Lida este aproape de Iope, ucenicii, cînd au auzit că Petru este acolo, au trimes doi oameni la el, să -l roage: Nu pregeta să vii pînă la noi.
verso 39
Petru s`a sculat, şi a plecat împreună cu ei. Cînd a sosit, l-au dus în odaia de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plîngînd, şi i-au arătat hainele şi cămăşile, pe cari le făcea Dorca, pe cînd era cu ele.
verso 40
Petru a scos pe toată lumea afară, a îngenuncheat, şi s`a rugat; apoi, s`a întors spre trup, şi a zis: „Tabita, scoală-te!” Ea a deschis ochii, şi, cînd a văzut pe Petru, a stătut în capul oaselor.
verso 41
El i -a dat mîna, şi a ridicat -o în sus. A chemat îndată pe sfinţi şi pe văduve, şi le -a pus -o înainte vie.
verso 42
Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope, şi mulţi au crezut în Domnul.
verso 43
Petru a rămas multe zile în Iope la un tăbăcar, numit Simon.
Libros
