Geneza

capítulo 27


Capítulos:


verso 1

Isaac îmbătrînise, şi ochii îi slăbiseră, aşa că nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, şi i -a zis: „Fiule!” „Iată-mă,” i -a răspuns el.


verso 2

Isaac a zis: „Iacă am îmbătrînit, şi nu ştiu ziua morţii mele.


verso 3

Acum dar, te rog, ia-ţi armele, tolba şi arcul, du-te la cîmp, şi adu-mi vînat.


verso 4

Fă-mi o mîncare, cum îmi place mie, şi adu-mi s`o mănînc, ca să te binecuvinteze sufletul meu înainte de a muri.”


verso 5

Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său Esau. Şi Esau s`a dus la cîmp, ca să prindă vînatul şi să -l aducă.


verso 6

Apoi Rebeca a zis fiului său Iacov: „Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau:


verso 7

„Adu-mi vînat, şi fă-mi o mîncare ca să mănînc; şi te voi binecuvînta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.”


verso 8

Acum, fiule, ascultă sfatul meu, şi fă ce îţi poruncesc.


verso 9

Du-te de ia-mi din turmă doi iezi buni, ca să fac din ei tatălui tău o mîncare gustoasă cum îi place;


verso 10

tu ai s`o duci tatălui tău s`o mănînce, ca să te binecuvinteze înainte de moartea lui.”


verso 11

Iacov a răspuns mamei sale: „Iată, fratele meu Esau este păros, iar eu n`am păr deloc.


verso 12

Poate că tatăl meu mă va pipăi, şi voi trece drept mincinos înaintea lui, şi, în loc de binecuvîntare, voi face să vină peste mine blestemul.”


verso 13

Mamă-sa i -a zis: „Blestemul acesta, fiule, să cadă peste mine! Ascultă numai sfatul meu, şi du-te de adu-mi -i.”


verso 14

Iacov s`a dus de i -a luat, şi i -a adus mamei sale, care a făcut o mîncare, cum îi plăcea tatălui său.


verso 15

În urmă, Rebeca a luat hainele cele bune ale lui Esau, fiul ei cel mai mare, cari se găseau acasă, şi le -a pus pe Iacov, fiul ei cel mai tînăr.


verso 16

I -a acoperit cu pielea iezilor mînile şi gîtul, care era fără păr.


verso 17

Şi a dat în mîna fiului său Iacov mîncarea gustoasă şi pînea, pe cari le pregătise.


verso 18

El a venit la tatăl său, şi a zis: „Tată!” „Iată-mă”, a zis Isaac. „Cine eşti tu, fiule?”


verso 19

Iacov a răspuns tatălui său: „Eu sînt Esau, fiul tău cel mai mare; am făcut ce mi-ai spus. Scoală-te, rogu-te, şezi de mănîncă din vînatul meu, pentru ca să mă binecuvinteze sufletul tău!”


verso 20

Isaac a zis fiului său: „Cum, l-ai şi găsit, fiule?” Şi Iacov a răspuns: „Domnul, Dumnezeul tău, mi l -a scos înainte.”


verso 21

Isaac a zis lui Iacov: „Apropie-te dar, să te pipăi, fiule, ca să ştiu dacă eşti cu adevărat fiul meu Esau, sau nu.”


verso 22

Iacov s`a apropiat de tatăl său Isaac, care l -a pipăit, şi a zis: „Glasul este glasul lui Iacov, dar mînile sînt mînile lui Esau.”


verso 23

Nu l -a cunoscut, pentrucă mînile îi erau păroase, ca mînile fratelui său Esau; şi l -a binecuvîntat.


verso 24

Isaac a zis: „Tu eşti deci fiul meu Esau?” Şi Iacov a răspuns: „Eu sînt.”


verso 25

Isaac a zis: „Adu-mi să mănînc din vînatul fiului meu, ca sufletul meu să te binecuvinteze.” Iacov i -a adus, şi el a mîncat; i -a adus şi vin, şi a băut.


verso 26

Atunci tatăl său Isaac i -a zis: „Apropie-te dar, şi sărută-mă, fiule.”


verso 27

Iacov s`a apropiat, şi l -a sărutat. Isaac a simţit mirosul hainelor lui; apoi l -a binecuvîntat, şi a zis: „Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul unui cîmp, pe care l -a binecuvîntat Domnul.


verso 28

Să-ţi dea Dumnezeu rouă din cer, Şi grăsimea pămîntului, Grîu şi vin din belşug!


verso 29

Să-ţi fie supuse noroade, Şi neamuri să se închine înaintea ta! Să fii stăpînul fraţilor tăi, Şi fiii mamei tale să se închine înaintea ta! Blestemat să fie oricine te va blestema, Şi binecuvîntat să fie oricine te va binecuvînta.”


verso 30

Isaac sfîrşise de binecuvîntat pe Iacov, şi abea plecase Iacov dela tatăl său Isaac, cînd fratele său Esau s`a întors dela vînătoare.


verso 31

A făcut şi el o mîncare gustoasă, pe care a adus -o tatălui său. Şi a zis tatălui său: „Tată, scoală-te şi mănîncă din vînatul fiului tău, pentruca să mă binecuvinteze sufletul tău!”


verso 32

Tatăl său Isaac i -a zis: „Cine eşti tu?” Şi el a răspuns: „Eu sînt fiul tău cel mai mare, Esau.”


verso 33

Isaac s`a spăimîntat foarte tare, şi a zis: „Cine este atunci cel ce a prins vînat, şi mi l -a adus? Eu am mîncat din toate, înainte de a veni tu, şi l-am binecuvîntat. Deaceea va rămînea binecuvîntat.


verso 34

Cînd a auzit Esau cuvintele tatălui său, a scos mari ţipete, pline de amărăciune, şi a zis tatălui său: „Binecuvintează-mă şi pe mine, tată!”


verso 35

Isaac a zis: „Fratele tău a venit cu vicleşug, şi ţi -a luat binecuvîntarea.”


verso 36

Esau a zis: „Da, nu degeaba i-au pus numele Iacov; căci m`a înşelat de două ori. Mi -a luat dreptul de întîi născut, şi iată -l acum că a venit de mi -a luat şi binecuvîntarea!” Şi a zis: „N-ai păstrat nici o binecuvîntare pentru mine?”


verso 37

Isaac a răspuns, şi a zis lui Esau: „Iată, l-am făcut stăpîn peste tine, şi i-am dat ca slujitori pe toţi fraţii lui, l-am înzestrat cu grîu şi vin din belşug: ce mai pot face oare pentru tine, fiule?”


verso 38

Esau a zis tatălui său: „N`ai decît această singură binecuvîntare, tată? Binecuvintează-mă şi pe mine, tată!” Şi Esau a ridicat glasul şi a plîns.


verso 39

Tatăl său Isaac a răspuns, şi i -a zis: „Iată! Locuinţa ta va fi lipsită de grăsimea pămîntului Şi de roua cerului, de sus.


verso 40

Vei trăi din sabia ta, Şi vei sluji fratelui tău; Dar cînd te vei răscula, Vei scutura jugul lui de pe gîtul tău!”


verso 41

Esau a prins ură pe Iacov, din pricina binecuvîntării, cu care -l binecuvîntase tatăl său. Şi Esau zicea în inima sa: „Zilele de bocet pentru tatăl meu sînt aproape, şi apoi am să ucid pe fratele meu Iacov.”


verso 42

Şi au spus Rebecii cuvintele lui Esau, fiul ei cel mai mare. Ea a trimes atunci de a chemat pe Iacov, fiul ei cel mai tînăr, şi i -a zis: „Iată, fratele tău Esau vrea să se răsbune pe tine, omorîndu-te.


verso 43

Acum, fiule, ascultă sfatul meu: scoală-te, fugi la fratele meu Laban în Haran;


verso 44

şi rămîi la el cîtăva vreme, pînă se va potoli mînia fratelui tău,


verso 45

pînă va trece dela tine urgia fratelui tău, şi va uita ce i-ai făcut. Atunci voi trimete să te cheme. Pentru ce să fiu lipsită de voi amîndoi într`o zi?”


verso 46

Rebeca a zis lui Isaac: „M`am scîrbit de viaţă, din pricina fetelor lui Het. Dacă Iacov va lua o asemenea nevastă, dintre fetele lui Het, dintre fetele ţării acesteia, la ce-mi mai este bună viaţa?”

Capítulos:


Libros