Faptele Apostolilor
capítulo 4
Petru și Ioan înaintea Sinedriului
verso 1
În timp ce Petru și Ioan vorbeau oamenilor, câțiva preoți, șeful gărzilor de la Templu și câțiva saduchei au venit la ei.
verso 2
Ei erau supărați din cauză că, învățându-i pe oameni despre Isus, Petru și Ioan afirmau că morții vor învia.
verso 3
Atunci i-au arestat și i-au ținut în închisoare până a doua zi, căci era deja seară.
verso 4
Dar mulți dintre cei care au auzit mesajul lor au crezut și numărul credincioșilor a crescut la circa cinci mii.
verso 5
În ziua următoare, conducătorii iudei, bătrânii și învățătorii Legii s-au adunat la Ierusalim.
verso 6
Acolo se aflau și marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru și toți cei care proveneau din familia marilor preoți.
verso 7
Ei i-au adus pe Petru și Ioan, i-au pus în mijlocul lor și au început să-i întrebe: „Cu ce putere și cu a cui autoritate ați vindecat acest om infirm?“
verso 8
Atunci Petru, plin de Duhul Sfânt, le-a spus: „Conducători ai poporului și bătrâni ai lui Israel!
verso 9
Ne întrebați astăzi despre binele pe care i l-am făcut acestui om infirm și cum a fost acesta vindecat.
verso 10
Voi și tot poporul Israel trebuie să știți aceasta: am făcut-o cu puterea lui Isus Cristos din Nazaret, Cel pe care voi L-ați răstignit, dar pe care Dumnezeu L-a înviat dintre cei morți. Mulțumită lui Isus acest om stă înaintea voastră pe deplin sănătos.
verso 11
Isus este
«Piatra pe care voi, zidarii, ați respins-o,
dar care a devenit
piatra cea mai importantă a clădirii.»
(Psalmul 118.22)
verso 12
Isus este singurul care poate să mântuiască. Numele Lui este singura putere dată omenirii prin care putem fi mântuiți.“
verso 13
Conducătorii iudei și-au dat seama că Petru și Ioan erau oameni simpli, fără școală, dar i-au văzut vorbind cu îndrăzneală, și aceasta i-a uimit. Apoi și-au dat seama că Petru și Ioan fuseseră cu Isus.
verso 14
Și nu au putut să spună nimic pentru că omul care fusese vindecat era chiar acolo, cu ei.
verso 15
Conducătorii iudei le-au poruncit să iasă puțin afară. Apoi au vorbit între ei:
verso 16
„Ce să facem cu acești oameni? Toți locuitorii din Ierusalim știu că au făcut o mare minune, iar noi nu putem nega acest lucru.
verso 17
Putem în schimb să-i amenințăm, cerându-le să nu mai vorbească și altora despre Isus, astfel încât vestea aceasta să nu se răspândească mai departe printre oameni.“
verso 18
Conducătorii iudei i-au chemat pe apos- toli înăuntru și le-au poruncit să nu mai spună nimic și să nu mai învețe pe oameni în Numele lui Isus.
verso 19
Dar Petru și Ioan le-au răspuns: „Voi ce credeți că este drept să facem înaintea lui Dumnezeu: să ascultăm de voi sau de El?
verso 20
Căci este cu neputință să nu vorbim despre ceea ce am văzut și am auzit.“
verso 21
Conducătorii iudei nu știau cum să-i pedepsească pe apostoli, pentru că toți oamenii Îl lăudau pe Dumnezeu pentru ce se întâmplase.
verso 22
(Omul care fusese vindecat prin această minune avea mai mult de patruzeci de ani.) Așa că ei i-au amenințat din nou pe apostoli; apoi i-au lăsat să plece.
Rugăciunea celor credincioși
verso 23
După ce li s-a dat drumul, Petru și Ioan s-au întors la ai lor și le-au povestit tot ce le spuseseră marii preoți și conducătorii bătrâni.
verso 24
Când a auzit grupul de credincioși aceste lucruri, s-au rugat cu toții, într-un gând, lui Dumnezeu: „Stăpâne, Tu ai făcut cerul, pământul, mările și tot ce este în ele.
verso 25
Strămoșul nostru, David, slujitorul Tău, cu ajutorul Duhului Sfânt, a scris:
«Pentru ce strigă națiunile,
și de ce fac popoarele lumii
planuri zadarnice împotriva Mea?
verso 26
Împărații lumii s-au pregătit de luptă
și toți conducătorii s-au unit
împotriva Domnului
și împotriva Cristosului Său.»
(Psalmul 2.1–2)
verso 27
Da, aceasta s-a întâmplat când Irod și Pilat din Pont s-au unit cu neevreii și cu poporul Israel împotriva Slujitorului Tău cel sfânt, Isus, pe care Tu L-ai ales să fie Cristosul.
verso 28
Ei s-au unit ca să facă ceea ce Tu, prin puterea și voia Ta, hotărâseși mai dinainte că se va întâmpla.
verso 29
Ascultă, Doamne, acum amenințările lor și dă putere slujitorilor Tăi să proclame Cuvântul Tău cu toată îndrăzneala
verso 30
în timp ce îi vindeci pe cei bolnavi și se fac semne și minuni în Numele Slujitorului Tău cel sfânt, Isus.“
verso 31
Când au terminat rugăciunea, locul unde erau adunați s-a cutremurat. Cu toții au fost umpluți cu Duhul Sfânt și proclamau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.
Dragostea credincioșilor
verso 32
Toți credincioșii gândeau și simțeau la fel. Nici unul nu spunea că lucrurile sale erau doar ale lui, ci împărțeau totul între ei.
verso 33
Apostolii mărturiseau cu putere despre învierea Domnului Isus. Și Dumnezeu îi binecuvânta pe toți.
verso 34
Nimeni dintre cei credincioși nu ducea lipsă de ceva, căci cei care aveau case sau pământuri le vindeau.
verso 35
Banii obținuți astfel îi aduceau apostolilor și erau împărțiți astfel încât fiecare să aibă cele necesare.
verso 36
Unul dintre credincioși se numea Iosif, dar apostolii i-au spus Barnaba (nume care, tradus, înseamnă „fiul mângâierii“). El era levit și se născuse în Cipru.
verso 37
Iosif avea un ogor. El l-a vândut, apoi a adus banii și i-a dat apostolilor.
Libros
