Evanghelia după Ioan

capítulo 20

Capítulos:

Învierea lui Isus

În prima zi a săptămânii, dis-de-dimineață, pe când era încă întuneric, Maria Magdalena s-a dus la mormânt și a văzut că piatra de la intrarea în mormânt fusese dată la o parte.

verso 2

Atunci a alergat și s-a dus la Simon Petru și la celălalt ucenic pe care îl iubea Isus și le-a spus: „L-au luat pe Domnul nostru din mormânt și nu știm unde L-au pus!“

verso 3

Așa că Petru și celălalt ucenic au plecat și mergeau către mormânt.

verso 4

Cei doi alergau împreună, doar că celălalt ucenic alerga mai repede ca Petru și a ajuns primul la mormânt.

verso 5

S-a aplecat și a văzut fâșiile de pânză pe jos, însă nu a intrat înăuntru.

verso 6

Simon Petru, care îl urma, a ajuns și a intrat în mormânt. A văzut fâșiile de pânză de pe jos

verso 7

și ștergarul în care fusese învelit capul lui Isus, care nu era cu fâșiile de pânză, ci împăturit într-un loc separat.

verso 8

Apoi celălalt ucenic, care ajunsese primul la mormânt, a intrat și el, a văzut și a crezut.

verso 9

(Până în acel moment, ei încă nu înțeleseseră din Scriptură că El trebuia să învie dintre cei morți.)

Isus Se arată Mariei Magdalena

verso 10

Apoi ucenicii s-au întors acasă.

verso 11

Maria stătea afară lângă mormânt și plângea. Plângând, ea s-a aplecat să privească în mormânt.

verso 12

Și a văzut doi îngeri îmbrăcați în alb stând acolo, unul la cap și celălalt la picioare, în locul unde fusese pus trupul lui Isus.

verso 13

Și i-au zis: „Femeie dragă, de ce plângi?“

Ea le-a răspuns: „Pentru că L-au luat pe Domnul meu și nu știu unde L-au pus.“

verso 14

Când a spus aceasta, s-a întors și L-a văzut pe Isus stând acolo, cu toate că ea nu știa că este Isus.

verso 15

Isus i-a zis: „Femeie dragă, de ce plângi? Pe cine cauți?“
Crezând că este grădinarul, Maria I-a zis: „Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus și-L voi lua eu.“

verso 16

Isus i-a zis: „Maria!“
Ea s-a întors și I-a zis în aramaică: Rabuni! (care înseamnă: „Învățătorule“).

verso 17

Și Isus i-a zis: „Nu Mă ține, căci nu M-am dus încă la Tatăl. Însă du-te la frații Mei și spune-le: «Mă duc la Tatăl Meu și al vostru, la Dumnezeul Meu și al vostru.»“

verso 18

Maria Magdalena s-a dus și le-a dat de veste ucenicilor: „L-am văzut pe Domnul!“, și le-a spus ce îi zisese Isus.

Isus Se arată ucenicilor

verso 19

În seara aceleiași zile, prima zi a săptămânii, ușile locului unde se aflau ucenicii erau încuiate de frica iudeilor. Isus a venit și a stat în mijlocul lor, zicându-le: „Pacea fie cu voi!“

verso 20

După ce a spus aceste cuvinte, le-a arătat mâinile și coasta Lui. Ucenicii erau bucuroși să-L vadă pe Domnul.

verso 21

„Pacea fie cu voi!“, le-a zis din nou Isus. „Așa cum M-a trimis pe Mine Tatăl, așa vă trimit și Eu pe voi.“

verso 22

După ce a vorbit astfel, a suflat peste ei și le-a zis: „Primiți Sfântul Duh!

verso 23

Celor cărora le veți ierta păcatele, le vor fi iertate. Celor cărora nu le veți ierta păcatele, nu le vor fi iertate.“

Isus i Se arată lui Toma

verso 24

Dar Toma, unul dintre cei doisprezece, zis Geamănul, nu era cu ei când a venit Isus.

verso 25

„L-am văzut pe Domnul!“, îi ziceau ceilalți ucenici. Însă el le-a zis: „Dacă nu voi vedea semnele cuielor în mâinile Lui și dacă nu-mi voi pune degetul pe semnele cuielor și mâna pe coasta Lui, nu voi crede!“

verso 26

O săptămână mai târziu, ucenicii Săi erau din nou în casă și era și Toma cu ei. Isus a venit (chiar dacă ușile erau încuiate) și a stat în mijlocul lor, zicând: „Pacea fie cu voi!“

verso 27

Apoi i-a zis lui Toma: „Pune-ți degetul aici și uită-te la mâinile Mele! Întinde-ți mâna și pune-o pe coasta Mea! Nu te mai îndoi, ci crede!“

verso 28

„Domnul meu și Dumnezeul meu!“, I-a răspuns Toma.

verso 29

Isus i-a zis: „Crezi pentru că M-ai văzut? Fericiți sunt cei ce cred fără să vadă.“