Evanghelia după Matei
capítulo 18
Cel mai important în Împărăţia cerurilor
verso 1
Atunci ucenicii au venit la Isus şi I-au spus: „Cine este cel mai important în Împărăţia cerurilor?“
verso 2
Isus a chemat un copil la El, l-a pus să stea în faţa lor
verso 3
şi a zis: „Vă spun adevărul: până nu vă veţi schimba şi nu veţi fi asemenea unor copilaşi, nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
verso 4
De aceea, oricine va fi umil ca acest copil, va fi cel mai important în Împărăţia cerurilor.
verso 5
Şi oricine primeşte cu bucurie un astfel de copil în Numele Meu, pe Mine Mă primeşte.
Prilejuri de poticnire
verso 6
Iar pentru cel care este o piedică în calea acestor oameni simpli care cred în Mine, va fi mai bine să i se lege de gât o piatră de moară şi să fie înecat în adâncul mării.
verso 7
Vai de oamenii din lume, din cauza lucrurilor care-i fac să păcătuiască! Întotdeauna vor fi ocazii de a păcătui. Dar vai de cel prin care vin aceste ocazii de a păcătui!
verso 8
Dacă mâna ta sau piciorul tău te face să păcătuieşti, taie-l şi aruncă-l! Mai bine să intri în viaţa eternă fără o mână sau fără un picior, decât să ai amândouă mâinile şi picioarele, dar să fii aruncat în focul etern.
verso 9
Şi dacă ochiul tău te face să păcătuieşti, scoate-l şi aruncă-l! Mai bine să intri în viaţa eternă doar cu un ochi, decât să ai amândoi ochii şi să fii aruncat în focul iadului.
Pilda cu oaia rătăcită
verso 10
Aveţi grijă să nu dispreţuiţi pe nici unul dintre aceşti micuţi. Vă spun că ei au îngeri în cer, îngeri care Îl văd mereu pe Tatăl Meu din ceruri.
verso 11
[Fiul omului a venit să-i mântuiască pe cei pierduţi.]
verso 12
Spuneţi-Mi: voi ce credeţi? Dacă un om are o sută de oi şi una dintre ele se rătăceşte, nu le va lăsa el pe cele nouăzeci şi nouă şi se va duce să o găsească pe cea rătăcită?
verso 13
Ba da! Vă spun adevărul: atunci când o găseşte, va fi mai fericit pentru ea, decât pentru cele nouăzeci şi nouă care nu s-au pierdut.
verso 14
Tot aşa, Tatăl vostru din ceruri nu vrea să se rătăcească nici una din aceste fiinţe aparent lipsite de importanţă.
Dacă fratele tău păcătuieşte împotriva ta
verso 15
Dacă fratele tău păcătuieşte împotriva ta, du-te şi vorbeşte-i între patru ochi despre greşeala lui. Dacă te ascultă, ţi-ai câştigat din nou fratele.
verso 16
Dar dacă nu te ascultă, mai ia cu tine una sau două persoane, pentru ca orice se spune să poată fi susţinut de spusele a doi sau trei martori.
verso 17
Dacă fratele tău nu-i va asculta nici pe martori, atunci spune lucrul acesta Bisericii. Dacă nu ascultă nici de Biserică, atunci poartă-te cu el ca şi cum ar fi un necredincios sau un vameş.
verso 18
Vă spun adevărul: orice legaţi pe pământ este legat în ceruri şi orice dezlegaţi pe pământ este dezlegat în ceruri.
verso 19
Vă spun adevărul: dacă doi dintre voi se înţeleg aici, pe pământ, să se roage pentru un lucru, acesta le va fi dat de Tatăl Meu din ceruri.
verso 20
Pentru că oriunde sunt doi sau trei oameni adunaţi în Numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor.“
Pilda despre iertare
verso 21
Petru a venit la Isus şi I-a spus: „Doamne, dacă fratele meu păcătuieşte împotriva mea, de câte ori să-l iert? Până la şapte ori?“
verso 22
Isus i-a zis: „Nu-ţi spun că de şapte ori, ci, mai degrabă, de şaptezeci de ori câte şapte!
verso 23
Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat care a hotărât să-şi strângă datoriile de la slujitorii săi.
verso 24
Când a început să facă socoteala, i-au adus un om care îi datora cincizeci de milioane de monede de argint.
verso 25
De vreme ce omul nu avea ce să-i dea înapoi, stăpânul a hotărât ca acesta să fie vândut, împreună cu soţia, copiii şi tot ce avea şi acei bani să fie daţi stăpânului pentru ce datora omul.
verso 26
Atunci slujitorul a căzut în genunchi înaintea stăpânului lui şi l-a rugat: «Ai răbdare cu mine şi-ţi voi plăti toată datoria!»
verso 27
Stăpânului i s-a făcut milă de el, aşa că a şters datoria omului şi l-a lăsat să plece.
verso 28
După ce a plecat, acest slujitor l-a găsit pe unul dintre ceilalţi slujitori, care-i datora lui o sută de monede. L-a apucat de gât şi i-a spus: «Plăteşte-mi datoria!»
verso 29
Celălalt slujitor a căzut în genunchi înaintea lui, implorându-l: «Ai răbdare cu mine şi-ţi voi plăti!»
verso 30
Dar primul slujitor a refuzat. L-a luat şi l-a aruncat pe datornic în închisoare până îşi va plăti datoria.
verso 31
Când au văzut ce s-a întâmplat, ceilalţi slujitori s-au întristat foarte tare. Aşa că s-au dus să-i spună stăpânului lor tot ce s-a întâmplat.
verso 32
Atunci stăpânul l-a chemat pe acel slujitor şi i-a spus: «Slujitor rău! Ți-am şters toată datoria pe care o aveai la mine pentru că m-ai implorat să fac astfel.
verso 33
N-ar fi trebuit să ai şi tu îndurare faţă de cel care este slujitor ca tine, aşa cum ţi-am arătat şi eu îndurare?»
verso 34
Iar stăpânul s-a supărat foarte tare şi l-a dat să fie pedepsit până-şi va plăti datoria.
verso 35
Aşa vă va face şi Tatăl Meu ceresc, dacă voi nu vă iertaţi fratele din toată inima.“
Libros
