capitolul 15
Câțiva oameni din Iudeea au venit în Antiohia. Ei îi învățau pe frații neevrei în felul următor: „Nu puteți fi mântuiți dacă nu sunteți circumciși, după cum ne-a învățat Moise.“
Pavel și Barnaba au fost într-un dezacord puternic cu ei și s-au contrazis îndelung cu acești oameni. Atunci grupul a hotărât să-i trimită pe Pavel, Barnaba și alți câțiva oameni la apostolii și conducătorii bisericii din Ierusalim, pentru a-i întreba despre acest conflict.
Biserica i-a ajutat să plece în călătoria lor. Ei au trecut prin Fenicia și Samaria și le-au povestit celor de acolo cum și neevreii s-au întors la Domnul. Această veste i-a umplut de bucurie pe frați.
Când Pavel, Barnaba și ceilalți au ajuns în Ierusalim, ei au fost primiți de biserică, de apostoli și de conducătorii bisericii. Apoi le-au povestit acestora tot ce făcuse Dumnezeu cu ei.
Câțiva credincioși care fuseseră farisei, s-au ridicat și au spus: „Neevreii trebuie să fie circumciși și trebuie să li se ceară să respecte Legea lui Moise.“
Apostolii și conducătorii bisericii s-au strâns laolaltă pentru a discuta despre această problemă.
După o lungă discuție, Petru s-a ridicat în picioare și le-a spus: „Fraților, știți că în zilele de la început, Dumnezeu m-a ales pe mine dintre voi, să le spun neevreilor Vestea Bună. Ei au auzit și au crezut mesajul lui Dumnezeu.
Iar Dumnezeu, care cunoaște inimile oamenilor, a arătat că i-a primit și pe ei, dându-le Duhul Sfânt, ca și nouă.
El nu a făcut nici o deosebire între ei și noi. Dumnezeu le-a curățat inimile prin credință.
Atunci de ce Îl provocați pe Dumnezeu? De ce puneți pe umerii ucenicilor neevrei un jug pe care nici noi, nici strămoșii noștri nu l-am putut duce?
Credem că noi suntem mântuiți prin harul Domnului Isus și că tot astfel vor fi și ei mântuiți.“
Tot grupul a tăcut și îi asculta pe Pavel și Barnaba care povesteau despre toate semnele și minunile pe care le făcuse Dumnezeu prin ei în mijlocul neevreilor.
Când au terminat ei de vorbit, Iacov a spus: „Fraților, ascultați-mă!
Simon ne-a povestit cum Și-a arătat Dumnezeu dragostea pentru neevrei, primindu-i și pe ei pentru a deveni poporul Lui.
De asemenea, cuvintele profeților spun același lucru. Este scris:
«După aceea, Mă voi întoarce
și voi reclădi cortul lui David
care căzuse.
Voi rezidi dărâmăturile lui
și îl voi înălța.
Atunci și ceilalți oameni
Îl vor căuta pe Domnul—toți neevreii
care sunt, de asemenea, ai Mei.
Așa spune Domnul,
care face toate aceste lucruri
(Amos 9.11–12)
care Îi sunt cunoscute de la începutul timpului.»
De aceea, eu sunt de părere să nu adăugăm alte poveri pentru neevreii care s-au întors la Dumnezeu.
Ci, mai degrabă, să le scriem o scrisoare pentru a le spune de ce anume să se ferească: de hrana oferită idolilor, de imoralitate sexuală, de a mânca animale sugrumate sau sânge.
Căci încă din vechime sunt în fiecare cetate oameni care predică Legea lui Moise. Aceasta este citită în sinagogi în fiecare zi de sabat.“
Atunci apostolii și conducătorii bisericii, împreună cu întreaga biserică, au hotărât să aleagă câțiva bărbați din grupul lor și să-i trimită la Antiohia împreună cu Pavel și Barnaba. Ei i-au ales pe Iuda, zis și Barsaba, și pe Sila. Ei erau conducători printre frații din Ierusalim.
Cu ei grupul a trimis următoarea scrisoare:
„Apostolii și conducătorii, frații voștri,
trimit salutări fraților neevrei
din Antiohia, din Siria și din Cilicia.
Am auzit că unii oameni din grupul nostru au venit la voi și v-au tulburat și v-au neliniștit cu cuvintele lor. Nu noi le-am spus să facă acest lucru.
De aceea, am fost cu toții de acord să alegem câțiva bărbați și să-i trimitem la voi împreună cu dragii noștri Barnaba și Pavel.
Pavel și Barnaba sunt oameni care și-au dedicat viața slujirii Domnului nostru Isus Cristos.
Împreună cu ei, îi trimitem pe Iuda și pe Sila. Ei vă vor spune aceleași lucruri prin viu grai.
Duhul Sfânt și noi credem că este bine să nu vă împovărăm cu alte lucruri decât acestea, care sunt necesare:
Nu mâncați din hrana jertfită idolilor, nu mâncați sânge sau animale sugrumate și feriți-vă de desfrânare. Veți face bine dacă vă veți feri de aceste lucruri. Rămas bun.“
Barnaba, Pavel, Iuda și Sila au plecat din Ierusalim și au călătorit spre Antiohia. Ei au strâns laolaltă grupul de credincioși și le-au dat scrisoarea.
Când au citit-o, ei au fost bucuroși și s-au simțit încurajați.
Iuda și Sila erau amândoi profeți. Ei le-au vorbit mult timp fraților, le-au spus multe lucruri pentru a-i încuraja și a le întări credința.
După ce au petrecut un timp acolo, Iuda și Sila s-au întors la cei care îi trimiseseră. Frații le-au urat să se întoarcă în pace.
[Totuși Sila a hotărât să rămânâ acolo.]
Pavel și Barnaba au rămas în Antiohia. Ei, alături de mulți alții, le spuneau oamenilor Vestea Bună și îi învățau Cuvântul Domnului.
Câteva zile mai târziu, Pavel i-a spus lui Barnaba: „Să ne întoarcem și să-i vizităm pe cei cărora le-am vestit Cuvântul Domnului, ca să vedem ce mai fac.“
Barnaba vroia să-l ia cu ei și pe Ioan, numit și Marcu.
Dar Pavel a insistat să nu-l ia cu ei pe unul care îi părăsise în Pamfilia și care nu a mai participat alături de ei la lucrare.
Între Pavel și Barnaba s-a iscat o dispută pe această temă, iar în final cei doi s-au despărțit. Așa că Barnaba l-a luat pe Marcu și au plecat cu corabia la Cipru.
Pavel l-a ales pe Sila să meargă cu el, apoi a plecat, după ce frații l-au încredințat harului Domnului.
Pavel a trecut prin Siria și prin Cilicia și a întărit bisericile de acolo.
Software-ul își propune să conecteze pe toți cu textul Bibliei printr-o interfață rapid accesibilă și personalizabilă.
Numele face referire atât la conectivitate, cât și la viteză…
„Fiecare om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire și încet la mânie!”
Cu dragoste, Tom Károly