Faptele Apostolilor

capitolul 2


Capitole:


Coborârea Duhului Sfânt


versetul 1

Când a venit ziua Cincizecimii, apostolii erau cu toții împreună în același loc.


versetul 2

Deodată, a venit din cer un zgomot asemenea celui făcut de un vânt puternic. Zgomotul a umplut toată casa în care se adunaseră ei.


versetul 3

Ucenicii au văzut ceva ca niște limbi de foc. Acestea s-au împărțit și s-au așezat pe fiecare dintre ei.


versetul 4

Cu toții au fost umpluți cu Duhul Sfânt. Ei au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul putere să vorbească.


versetul 5

În Ierusalim se aflau în acele zile evrei evlavioși din toate țările lumii.


versetul 6

Când s-a auzit zgomotul, s-a adunat o mulțime de oameni. Ei au fost foarte surprinși pentru că fiecare îi auzea pe apostoli vorbind în propria sa limbă.


versetul 7

Ei erau foarte uluiți și spuneau cu uimire: „Oamenii aceștia care vorbesc nu sunt din Galileea?


versetul 8

Atunci cum se face că îi auzim vorbind în limba fiecăruia dintre noi?


versetul 9

Sunt printre noi parți, mezi, elamiți; sunt și oameni din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont și Asia,


versetul 10

din Frigia, Pamfilia, Egipt, din regiunea Libiei, lângă Cirena. Sunt aici vizitatori din Roma,


versetul 11

din Creta și din Arabia. Unii sunt iudei, alții au fost convertiți la iudaism. Dar cu toții îi auzim pe acești oameni vorbind în propria noastră limbă despre lucrurile minunate pe care le-a făcut Dumnezeu.“


versetul 12

Toți oamenii erau uimiți și nu știau ce să creadă. Ei se întrebau: „Ce înseamnă acestea?“


versetul 13

Dar alții își băteau joc de apostoli și spuneau: „Au băut prea mult vin!“


Cuvântarea lui Petru


versetul 14

Atunci Petru s-a sculat în picioare împreună cu ceilalți unsprezece apostoli. Petru și-a ridicat glasul și a zis: „Fraților iudei și voi, toți ceilalți locuitori din Ierusalim, ascultați-mă cu atenție! Lăsați-mă să vă explic ce se întâmplă.


versetul 15

Acești oameni nu sunt beți, cum credeți voi. Este abia nouă dimineața!


versetul 16

Ci, tot ce vedeți acum sunt lucrurile despre care a scris profetul Ioel:


versetul 17

«Dumnezeu spune:
    În zilele de pe urmă, voi turna Duhul
        Meu peste toți oamenii.
Fiii și fiicele voastre vor profeți,
    tinerii voștri vor avea viziuni,
        bătrânii voștri vor avea visuri.


versetul 18

Da, în zilele acelea, voi turna Duhul Meu
    peste slujitorii Mei, bărbați și femei,
        și ei vor profeți.


versetul 19

Voi face să se vadă semne
    sus în cer și jos pe pământ:
        sânge, foc și nori de fum.


versetul 20

Soarele se va transforma în întuneric
    și luna va deveni ca sângele.
    Apoi va veni ziua Domnului,
        mare și plină de slavă.


versetul 21

Atunci orice om
    care se încrede în Domnul
        va fi mântuit.»
            (Ioel 2.28–32)


versetul 22

Frați iudei, ascultați cuvintele mele: Isus din Nazaret a fost un om deosebit. Dumnezeu v-a dovedit acest lucru prin faptele puternice, minunile și semnele pe care le-a făcut printre voi prin El, după cum bine știți.


versetul 23

Acest om v-a fost dat vouă, așa cum Dumnezeu știa că se va întâmpla și cum a fost planul Lui să se întâmple. Însă, cu ajutorul oamenilor răi, voi L-ați omorât, răstignindu-L pe cruce.


versetul 24

Dar Dumnezeu L-a înviat pe Isus și L-a eliberat de lanțurile morții. Moartea nu L-a mai putut ține în strânsoarea sa.


versetul 25

Despre El, David spune:

«L-am văzut tot timpul pe Domnul
        înaintea mea.
    Pentru că El este la dreapta mea,
        eu voi fi mereu în siguranță.


versetul 26

De aceea inima mea este veselă
    și gura mea vorbește cu bucurie.
    Chiar și trupul meu va trăi cu speranță.


versetul 27

Căci Tu nu mă vei părăsi
        în Locuința morților.
    Nu vei lăsa trupul Sfântului Tău
        să putrezească în mormânt.


versetul 28

Tu mi-ai arătat căile vieții mele
    și prezența Ta mă va umple de
        bucurie.»
            (Psalmul 16.8–11)


versetul 29

Fraților, despre strămoșul nostru David vă pot spune cu încredere că a murit și a fost îngropat. Mormântul lui este și astăzi aici, în mijlocul nostru.


versetul 30

Dar David a fost un profet și știa că Dumnezeu îi promisese prin jurământ că va pune pe tronul lui pe unul dintre descendenții săi.


versetul 31

Privind spre viitor, David a vorbit despre învierea lui Cristos. El a scris:

«El nu va fi lăsat în Locuința Morților,
        iar trupul Lui
    nu va ajunge să putrezească.»


versetul 32

Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înviat din morți, și noi toți suntem martori că acest lucru s-a întâmplat.


versetul 33

Fiind înălțat la dreapta lui Dumnezeu, El a primit de la Tatăl Duhul Sfânt, care fusese promis și L-a revărsat prin ceea ce vedeți și auziți acum.


versetul 34

Căci nu David a fost cel care s-a suit la ceruri. El însuși a spus:

«Domnul a spus Domnului meu:
    Așează-Te la dreapta Mea,


versetul 35

până când îi voi pune pe dușmanii Tăi
        sub picioarele Tale.»
            (Psalmul 110.1)


versetul 36

Deci tot poporul Israel să știe cu siguranță că pe acest Isus, pe care voi L-ați răstignit, Dumnezeu L-a făcut Domn și Cristos.“


versetul 37

Când au auzit aceste cuvinte, oamenii au fost străpunși în inimă. Ei le-au spus lui Petru și celorlalți apostoli: „Fraților, ce ar trebui să facem?“


versetul 38

Petru le-a răspuns: „Schimbați-vă inima și viața și fiecare dintre voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos, pentru iertarea păcatelor. Și veți primi darul Duhului Sfânt.


versetul 39

Căci această promisiune este pentru voi dar și pentru copiii voștri și pentru cei ce sunt departe acum. Este pentru toți cei pe care Domnul Dumnezeu îi va chema la El.“


versetul 40

Și cu multe alte cuvinte, Petru i-a avertizat și i-a rugat: „Salvați-vă de pedeapsa care o așteaptă pe această generație depravată!“


versetul 41

Oamenii care au primit cuvintele lui Petru au fost botezați. În ziua aceea, aproape trei mii de oameni s-au adăugat grupului de credincioși.


versetul 42

Ei continuau cu consecvență să învețe de la apostoli, să aibă părtășie unii cu alții, să mănânce împreună și să se roage împreună.


Credincioșii împart între ei tot ce au


versetul 43

Apostolii făceau multe minuni și semne și toți oamenii erau plini de teamă și venerație pentru Dumnezeu.


versetul 44

Toți credincioșii erau împreună și împărțeau între ei tot ce aveau.


versetul 45

Ei și-au vândut pământurile și lucrurile pe care le aveau, iar banii i-au împărțit la toți, după cum avea fiecare nevoie.


versetul 46

În fiecare zi, toți cu același gând, se întâlneau la Templu și mâncau împreună în casele lor. Ei împărțeau hrana între ei cu bucurie și cu inimi sincere.


versetul 47

Ei Îl lăudau pe Dumnezeu și erau pe placul întregului popor. Mulți oameni erau mântuiți în fiecare zi și Domnul îi adăuga pe aceștia grupului de credincioși.

Capitole:


Cărți