1 Corinteni

chapter 15


Chapters:


verse #1

Vă fac cunoscut, fraţilor Evanghelia, pe care v`am propovăduit -o, pe care aţi primit -o, în care aţi rămas,


verse #2

şi prin care sînteţi mîntuiţi, dacă o ţineţi aşa după cum v`am propovăduit -o; altfel, degeaba aţi crezut.


verse #3

V`am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu: că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi;


verse #4

că a fost îngropat şi a înviat a treia zi, după Scripturi;


verse #5

şi că S`a arătat lui Chifa, apoi celor doisprezece.


verse #6

După aceea S`a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre cari cei mai mulţi sînt încă în viaţă, iar unii au adormit.


verse #7

În urmă s`a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor.


verse #8

După ei toţi, ca unei stîrpituri, mi s`a arătat şi mie.


verse #9

Căci eu sînt cel mai neînsemnat dintre apostoli; nu sînt vrednic să port numele de apostol, fiindcă am prigonit Biserica lui Dumnezeu.


verse #10

Prin harul lui Dumnezeu sînt ce sînt. Şi harul Lui faţă de mine n`a fost zădarnic; ba încă am lucrat mai mult decît toţi: totuş nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.


verse #11

Astfel dar, ori eu, ori ei, noi aşa propovăduim, şi voi aşa aţi crezut.


verse #12

Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi, că nu este o înviere a morţilor?


verse #13

Dacă nu este o înviere a morţilor, nici Hristos n`a înviat.


verse #14

Şi dacă n`a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zădarnică, şi zădarnică este şi credinţa voastră.


verse #15

Ba încă noi sîntem descoperiţi şi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu; fiindcă, am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, cînd nu L -a înviat, dacă este adevărat că morţii nu înviază.


verse #16

Căci, dacă nu înviază morţii, nici Hristos n`a înviat.


verse #17

Şi dacă n`a înviat Hristos, credinţa voastră este zădarnică, voi sînteţi încă în păcatele voastre,


verse #18

şi prin urmare şi cei ce au adormit în Hristos, sînt pierduţi.


verse #19

Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci sîntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii!


verse #20

Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pîrga celor adormiţi.


verse #21

Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit şi învierea morţilor.


verse #22

Şi după cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos;


verse #23

dar fiecare la rîndul cetei lui. Hristos este cel dintîi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sînt ai lui Hristos.


verse #24

În urmă, va veni sfîrşitul, cînd El va da Împărăţia în mînile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpînire şi orice putere.


verse #25

Căci trebuie ca El să împărăţească pînă va pune pe toţi vrăjmaşii supt picioarele Sale.


verse #26

Vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, va fi moartea.


verse #27

Dumnezeu, în adevăr, „a pus totul supt picioarele Lui”. Dar cînd zice că totul I -a fost supus, se înţelege că afară de Cel ce I -a supus totul.


verse #28

Şi cînd toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar şi Fiul Se va supune Celui ce I -a supus toate lucrurile, pentruca Dumnezeu să fie totul în toţi.


verse #29

Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morţi? Dacă nu înviază morţii nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morţi?


verse #30

Şi de ce sîntem noi în primejdie în orice clipă?


verse #31

În fiecare zi eu sînt în primejdie de moarte; atît este de adevărat lucrul acesta, fraţilor, cît este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru.


verse #32

Dacă, vorbind în felul oamenilor, m`am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu înviază morţii, atunci „să mîncăm şi să bem, căci mîne vom muri”.


verse #33

Nu vă înşelaţi: „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune”.


verse #34

Veniţi-vă în fire, cum se cuvine, şi nu păcătuiţi! Căci sînt între voi unii, cari nu cunosc pe Dumnezeu: spre ruşinea voastră o spun.


verse #35

Dar va zice cineva: „Cum înviază morţii? Şi cu ce trup se vor întoarce?”


verse #36

Nebun ce eşti! Ce sameni tu, nu înviază, dacă nu moare mai întîi.


verse #37

Şi cînd sameni, sameni nu trupul care va fi, ci doar un grăunte, cum se întîmplă: fie de grîu, fie de altă sămînţă.


verse #38

Apoi Dumnezeu îi dă un trup, după cum voieşte; şi fiecărei seminţe îi dă un trup al ei.


verse #39

Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peştilor.


verse #40

Tot aşa, sînt trupuri cereşti şi trupuri pămînteşti; dar alta este strălucirea trupurilor cereşti, şi alta a trupurilor pămînteşti.


verse #41

Alta este strălucirea soarelui, alta strălucirea lunii, şi alta este strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebeşte în strălucire de altă stea.


verse #42

Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este sămănat în putrezire, şi înviază în neputrezire;


verse #43

este sămănat în ocară, şi înviază în slavă; este sămănat în neputinţă, şi înviază în putere.


verse #44

Este sămănat trup firesc, şi înviază trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este şi un trup duhovnicesc.


verse #45

De aceea este scris: „Omul dintîi Adam a fost făcut un suflet viu.” Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viaţă.


verse #46

Dar întîi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmă.


verse #47

Omul dintîi este din pămînt, pămîntesc; omul al doilea este din cer.


verse #48

Cum este cel pămîntesc, aşa sînt şi cei pămînteşti; cum este Cel ceresc, aşa sînt şi cei cereşti.


verse #49

Şi după cum am purtat chipul celui pămîntesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc.


verse #50

Ce spun eu, fraţilor, este că nu poate carnea şi sîngele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu; şi că, putrezirea nu poate moşteni neputrezirea.


verse #51

Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi,


verse #52

într`o clipă, într`o clipeală din ochi, la cea din urmă trîmbiţă. Trîmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi.


verse #53

Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire.


verse #54

Cînd trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvîntul care este scris: „Moartea a fost înghiţită de biruinţă.


verse #55

Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?”


verse #56

Boldul morţii este păcatul; şi puterea păcatului este Legea.


verse #57

Dar mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos!


verse #58

De aceea, prea iubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zădarnică.

Chapters:


Books