Marcu

chapter 7


Chapters:


verse #1

Fariseii şi cîţiva cărturari, veniţi din Ierusalim, s`au adunat la Isus.


verse #2

Ei au văzut pe unii din ucenicii Lui prînzînd cu mînile necurate, adică nespălate. -


verse #3

Fariseii, însă, şi toţi Iudeii nu mănîncă fără să-şi spele cu mare băgare de seamă mînile, după datina bătrînilor.


verse #4

Şi cînd se întorc din piaţă, nu mănîncă decît dupăce s`au scăldat. Sînt multe alte obiceiuri pe cari au apucat ei să le ţină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor şi a paturilor. -


verse #5

Şi Fariseii şi cărturarii L-au întrebat: „Pentruce nu se ţin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mînile nespălate?”


verse #6

Isus le -a răspuns: „Făţarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este scris: ,Norodul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.


verse #7

Degeaba Mă cinstesc ei, dînd învăţături cari nu sînt decît nişte porunci omeneşti.`


verse #8

Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu, şi ţineţi datina aşezată de oameni, precum: spălarea ulcioarelor şi a paharelor, şi faceţi multe alte lucruri de acestea.”


verse #9

El le -a mai zis: „Aţi desfiinţat frumos porunca lui Dumnezeu, ca să ţineţi datina voastră.


verse #10

Căci Moise a zis: „Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta;” şi: „Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.”


verse #11

Voi, dimpotrivă, ziceţi: „Dacă un om va spune tatălui său sau mamei sale: ,Ori cu ce te-aş putea ajuta, este ,Corban`, adică dat lui Dumnezeu, face bine;


verse #12

şi nu -l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau pentru mama sa.


verse #13

Şi aşa, aţi desfiinţat Cuvîntul lui Dumnezeu, prin datina voastră. Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!”


verse #14

În urmă, a chemat din nou noroadele la Sine, şi le -a zis: „Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi.


verse #15

Afară din om nu este nimic care, intrînd în el, să -l poată spurca; dar ce iese din om, aceea -l spurcă.


verse #16

Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.”


verse #17

Dupăce a intrat în casă, pe cînd era departe de norod, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceasta.


verse #18

El le -a zis: „Şi voi sînteţi aşa de nepricepuţi? Nu înţelegeţi că nimic din ce intră în om de afară, nu -l poate spurca?


verse #19

Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pîntece, şi apoi este dat afară în hazna?” A zis astfel, făcînd toate bucatele curate.


verse #20

El le -a mai zis: „Ce iese din om, aceea spurcă pe om.


verse #21

Căci dinlăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,


verse #22

furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia.


verse #23

Toate aceste lucruri rele ies dinlăuntru, şi spurcă pe om.”


verse #24

Isus a plecat de acolo, şi S`a dus în ţinutul Tirului şi al Sidonului. A intrat într`o casă, dorind să nu ştie nimeni că este acolo; dar n`a putut să rămînă ascuns.


verse #25

Căci îndată, o femeie, a cărei fetiţă era stăpînită de un duh necurat, a auzit vorbindu-se despre El, şi a venit de s`a aruncat la picioarele Lui.


verse #26

Femeia aceasta era o grecoaică, de obîrşie Siro-feniciană. Ea îl ruga să scoată pe dracul din fiica ei.


verse #27

Isus i -a zis: „Lasă să se sature mai întîi copiii; căci nu este bine să iei pînea copiilor, şi s`o arunci la căţei.”


verse #28

„Da, Doamne”, I -a răspuns ea; „dar şi căţeii de supt masă mănîncă din fărămiturile copiilor.”


verse #29

Atunci Isus i -a zis: „Pentru vorba aceasta, du-te; a ieşit dracul din fiică-tă.”


verse #30

Şi cînd a intrat femeia în casa ei, a găsit pe copilă culcată în pat; şi ieşise dracul din ea.


verse #31

Isus a părăsit ţinutul Tirului, şi a venit iarăş prin Sidon la marea Galileii, trecînd prin ţinutul Decapole.


verse #32

I-au adus un surd, care vorbea cu anevoie, şi L-au rugat să-Şi pună mînile peste el.


verse #33

El l -a luat la o parte din norod, i -a pus degetele în urechi, şi i -a atins limba cu scuipatul Lui.


verse #34

Apoi, Şi -a ridicat ochii spre cer, a suspinat, şi a zis: „Efata”, adică: „Deschide-te!”


verse #35

Îndată, i s`au deschis urechile, i s`a deslegat limba, şi a vorbit foarte desluşit.


verse #36

Isus le -a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cît le poruncea mai mult, cu atît Îl vesteau mai mult.


verse #37

Ei erau uimiţi peste măsură de mult, şi ziceau: „Toate le face de minune; chiar şi pe surzi îi face să audă, şi pe muţi să vorbească.”

Chapters:


Books