Marcu

capitolul 7


Capitole:


versetul 1

Fariseii şi cîţiva cărturari, veniţi din Ierusalim, s`au adunat la Isus.


versetul 2

Ei au văzut pe unii din ucenicii Lui prînzînd cu mînile necurate, adică nespălate. -


versetul 3

Fariseii, însă, şi toţi Iudeii nu mănîncă fără să-şi spele cu mare băgare de seamă mînile, după datina bătrînilor.


versetul 4

Şi cînd se întorc din piaţă, nu mănîncă decît dupăce s`au scăldat. Sînt multe alte obiceiuri pe cari au apucat ei să le ţină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor şi a paturilor. -


versetul 5

Şi Fariseii şi cărturarii L-au întrebat: „Pentruce nu se ţin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mînile nespălate?”


versetul 6

Isus le -a răspuns: „Făţarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este scris: ,Norodul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.


versetul 7

Degeaba Mă cinstesc ei, dînd învăţături cari nu sînt decît nişte porunci omeneşti.`


versetul 8

Voi lăsaţi porunca lui Dumnezeu, şi ţineţi datina aşezată de oameni, precum: spălarea ulcioarelor şi a paharelor, şi faceţi multe alte lucruri de acestea.”


versetul 9

El le -a mai zis: „Aţi desfiinţat frumos porunca lui Dumnezeu, ca să ţineţi datina voastră.


versetul 10

Căci Moise a zis: „Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta;” şi: „Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.”


versetul 11

Voi, dimpotrivă, ziceţi: „Dacă un om va spune tatălui său sau mamei sale: ,Ori cu ce te-aş putea ajuta, este ,Corban`, adică dat lui Dumnezeu, face bine;


versetul 12

şi nu -l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau pentru mama sa.


versetul 13

Şi aşa, aţi desfiinţat Cuvîntul lui Dumnezeu, prin datina voastră. Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!”


versetul 14

În urmă, a chemat din nou noroadele la Sine, şi le -a zis: „Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi.


versetul 15

Afară din om nu este nimic care, intrînd în el, să -l poată spurca; dar ce iese din om, aceea -l spurcă.


versetul 16

Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.”


versetul 17

Dupăce a intrat în casă, pe cînd era departe de norod, ucenicii Lui L-au întrebat despre pilda aceasta.


versetul 18

El le -a zis: „Şi voi sînteţi aşa de nepricepuţi? Nu înţelegeţi că nimic din ce intră în om de afară, nu -l poate spurca?


versetul 19

Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pîntece, şi apoi este dat afară în hazna?” A zis astfel, făcînd toate bucatele curate.


versetul 20

El le -a mai zis: „Ce iese din om, aceea spurcă pe om.


versetul 21

Căci dinlăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,


versetul 22

furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia.


versetul 23

Toate aceste lucruri rele ies dinlăuntru, şi spurcă pe om.”


versetul 24

Isus a plecat de acolo, şi S`a dus în ţinutul Tirului şi al Sidonului. A intrat într`o casă, dorind să nu ştie nimeni că este acolo; dar n`a putut să rămînă ascuns.


versetul 25

Căci îndată, o femeie, a cărei fetiţă era stăpînită de un duh necurat, a auzit vorbindu-se despre El, şi a venit de s`a aruncat la picioarele Lui.


versetul 26

Femeia aceasta era o grecoaică, de obîrşie Siro-feniciană. Ea îl ruga să scoată pe dracul din fiica ei.


versetul 27

Isus i -a zis: „Lasă să se sature mai întîi copiii; căci nu este bine să iei pînea copiilor, şi s`o arunci la căţei.”


versetul 28

„Da, Doamne”, I -a răspuns ea; „dar şi căţeii de supt masă mănîncă din fărămiturile copiilor.”


versetul 29

Atunci Isus i -a zis: „Pentru vorba aceasta, du-te; a ieşit dracul din fiică-tă.”


versetul 30

Şi cînd a intrat femeia în casa ei, a găsit pe copilă culcată în pat; şi ieşise dracul din ea.


versetul 31

Isus a părăsit ţinutul Tirului, şi a venit iarăş prin Sidon la marea Galileii, trecînd prin ţinutul Decapole.


versetul 32

I-au adus un surd, care vorbea cu anevoie, şi L-au rugat să-Şi pună mînile peste el.


versetul 33

El l -a luat la o parte din norod, i -a pus degetele în urechi, şi i -a atins limba cu scuipatul Lui.


versetul 34

Apoi, Şi -a ridicat ochii spre cer, a suspinat, şi a zis: „Efata”, adică: „Deschide-te!”


versetul 35

Îndată, i s`au deschis urechile, i s`a deslegat limba, şi a vorbit foarte desluşit.


versetul 36

Isus le -a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cît le poruncea mai mult, cu atît Îl vesteau mai mult.


versetul 37

Ei erau uimiţi peste măsură de mult, şi ziceau: „Toate le face de minune; chiar şi pe surzi îi face să audă, şi pe muţi să vorbească.”

Capitole:


Cărți