Romani

chapter 11


Chapters:


verse #1

Întreb dar: ,A lepădat Dumnezeu pe poporul Său?` Nicidecum! Căci şi eu sînt Israelit, din sămînţa lui Avraam, din seminţia lui Beniamin.


verse #2

Dumnezeu n`a lepădat pe poporul Său, pe care l -a cunoscut mai dinainte. Nu ştiţi ce zice Scriptura, în locul unde vorbeşte despre Ilie? Cum se plînge el lui Dumnezeu împotriva lui Israel, cînd zice:


verse #3

„Doamne, pe proorocii Tăi i-au omorît, altarele Tale le-au surpat; am rămas eu singur, şi caută să-mi ia viaţa?”


verse #4

Dar ce -i răspunde Dumnezeu? „Mi-am păstrat şapte mii de bărbaţi, cari nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal.”


verse #5

Tot aşa, şi în vremea de faţă, este o rămăşiţă datorită unei alegeri, prin har.


verse #6

Şi dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altmintrelea, harul n`ar mai fi har. Şi dacă este prin fapte, nu mai este prin har; altmintrelea, fapta n`ar mai fi faptă.


verse #7

Deci, ce urmează? Că Israel n`a căpătat ce căuta, iar rămăşiţa aleasă a căpătat; pe cînd ceilalţi au fost împietriţi,


verse #8

după cum este scris: „Dumnezeu le -a dat un duh de adormire, ochi ca să nu vadă, şi urechi ca să n`audă, pînă în ziua de astăzi.”


verse #9

Şi David zice: „Masa lor să li se prefacă într -o cursă, într-un laţ, într-un prilej de cădere şi într -o dreaptă răsplătire.


verse #10

Să li se întunece ochii ca să nu vadă, şi spinarea să le -o ţii mereu gîrbovită.”


verse #11

Întreb dar: „S`au poticnit ei ca să cadă? Nicidecum! Ci, prin alunecarea lor, s`a făcut cu putinţă mîntuirea Neamurilor, ca să facă pe Israel gelos;


verse #12

dacă, deci, alunecarea lor a fost o bogăţie pentru lume, şi paguba lor a fost o bogăţie pentru Neamuri, ce va fi plinătatea întoarcerii lor?


verse #13

V`o spun vouă, Neamurilor: „Întrucît sînt apostol al Neamurilor, îmi slăvesc slujba mea,


verse #14

şi caut, ca, dacă este cu putinţă, să stîrnesc gelozia celor din neamul meu, şi să mîntuiesc pe unii din ei.


verse #15

Căci, dacă lepădarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, decît viaţă din morţi?


verse #16

Iar dacă cele dintîi roade sînt sfinte, şi plămădeala este sfîntă; şi dacă rădăcina este sfîntă, şi ramurile sînt sfinte.


verse #17

Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate, şi dacă tu, care erai dintr`un măslin sălbatic, ai fost altoit în locul lor, şi ai fost făcut părtaş rădăcinii şi grăsimii măslinului,


verse #18

nu te făli faţă de ramuri. Dacă te făleşti, să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine.


verse #19

Dar vei zice: „Ramurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu.”


verse #20

Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinţei lor, şi tu stai în picioare prin credinţă: Nu te îngîmfa dar, ci teme-te!


verse #21

Căci dacă n`a cruţat Dumnezeu ramurile fireşti, nu te va cruţa nici pe tine.


verse #22

Uită-te dar la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprime faţă de ceice au căzut, şi bunătate faţă de tine, dacă nu încetezi să rămîi în bunătatea aceasta; altmintrelea, vei fi tăiat şi tu.


verse #23

Şi chiar ei: dacă nu stăruiesc în necredinţă, vor fi altoiţi; căci Dumnezeu poate să -i altoiască iarăş.


verse #24

Fiindcă, dacă tu, care ai fost tăiat dintr`un măslin, care din fire era sălbatec, ai fost altoit, împotriva firii tale, într`un măslin bun, cu cît mai mult vor fi altoiţi ei, cari sînt ramuri fireşti, în măslinul lor?


verse #25

Fraţilor, pentruca să nu vă socotiţi singuri înţelepţi, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: o parte din Israel a căzut într`o împietrire, care va ţinea pînă va intra numărul deplin al Neamurilor.


verse #26

Şi atunci tot Israelul va fi mîntuit, dupăcum este scris: „Izbăvitorul va veni din Sion, şi va îndepărta toate nelegiurile dela Iacov.


verse #27

Acesta va fi legămîntul, pe care -l voi face cu ei, cînd le voi şterge păcatele.”


verse #28

În ce priveşte Evanghelia, ei sînt vrăjmaşi, şi aceasta spre binele vostru; dar în ce priveşte alegerea, sînt iubiţi, din pricina părinţilor lor.


verse #29

Căci lui Dumnezeu nu -I pare rău de darurile şi de chemarea făcută.


verse #30

Dupăcum voi odinioară n`aţi ascultat de Dumnezeu, şi dupăcum prin neascultarea lor aţi căpătat îndurare acum,


verse #31

tot aşa, ei acum n`au ascultat, pentruca, prin îndurarea arătată vouă, să capete şi ei îndurare.


verse #32

Fiindcă Dumnezeu a închis pe toţi oamenii în neascultare, ca să aibă îndurare de toţi.


verse #33

O, adîncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cît de nepătrunse sînt judecăţile Lui, şi cît de neînţelese sînt căile Lui!


verse #34

Şi în adevăr, „cine a cunoscut gîndul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?


verse #35

Cine I -a dat ceva întîi, ca să aibă de primit înapoi?”


verse #36

Din El, prin El, şi pentru El sînt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin.

Chapters:


Books