Luca
capítulo 19
verso 1
Isus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate.
verso 2
Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor,
verso 3
căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură.
verso 4
A alergat înainte, şi s`a suit într`un dud ca să -L vadă; pentrucă pe drumul acela avea să treacă.
verso 5
Isus, cînd a ajuns la locul acela, Şi -a ridicat ochii în sus, şi i -a zis: „Zachee, dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămîn în casa ta.”
verso 6
Zacheu s`a dat jos în grabă, şi L -a primit cu bucurie.
verso 7
Cînd au văzut lucrul acesta, toţi cîrteau şi ziceau: „A intrat să găzduiască la un om păcătos!”
verso 8
Dar Zacheu a stătut înaintea Domnului, şi I -a zis: „Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.”
verso 9
Isus i -a zis: „Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.
verso 10
Pentrucă Fiul omului a venit să caute şi să mîntuiască ce era pierdut.”
verso 11
Pe cînd ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentrucă era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu are să se arate îndată.
verso 12
Deci a zis: „Un om de neam mare s`a dus într`o ţară depărtată, ca să-şi ia o împărăţie, şi apoi să se întoarcă.
verso 13
A chemat zece din robii săi, le -a dat zece poli (Greceşte: mine.), şi le -a zis: „Puneţi -i în negoţ pînă mă voi întoarce.”
verso 14
Dar cetăţenii lui îl urau; şi au trimes după el o solie să -i spună: „Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi.”
verso 15
Cînd s`a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă cît cîştigase fiecare cu ei din negoţ.
verso 16
Cel dintîi a venit, şi i -a zis: „Doamne, polul tău a mai adus zece poli.”
verso 17
El i -a zis: „Bine, rob bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, primeşte cîrmuirea a zece cetăţi.”
verso 18
A venit al doilea, şi i -a zis: „Doamne, polul tău a mai adus cinci poli.”
verso 19
El i -a zis şi lui: „Primeşte şi tu cîrmuirea a cinci cetăţi.”
verso 20
A venit un altul, şi i -a zis: „Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într`un ştergar;
verso 21
căci m`am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n`ai pus, şi seceri ce n`ai sămănat.”
verso 22
Stăpînul i -a zis: „Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sînt un om aspru, care iau ce n`am pus şi secer ce n`am sămănat;
verso 23
atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentruca, la întoarcerea mea, să -i fi luat înapoi cu dobîndă?”
verso 24
Apoi a zis celor ce erau de faţă: „Luaţi -i polul, şi daţi -l celui ce are zece poli.”
verso 25
„Doamne”, i-au zis ei, „el are zece poli.”
verso 26
Iar el le -a zis: „Vă spun că celui ce are, i se va da; dar dela cel ce n`are, se va lua chiar şi ce are.
verso 27
Cît despre vrăjmaşii mei, cari n`au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi -i încoace, şi tăiaţi -i înaintea mea.”
verso 28
După ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se suia spre Ierusalim.
verso 29
Cînd S`a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimes pe doi din ucenicii Săi,
verso 30
şi le -a zis: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Cînd veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n`a încălecat nimeni niciodată: deslegaţi -l, şi aduceţi-Mi -l.
verso 31
Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce -l deslegaţi?` să -i spuneţi aşa: ,Pentrucă Domnul are trebuinţă de el.”
verso 32
Ceice fuseseră trimeşi, s`au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.
verso 33
Pe cînd deslegau măgăruşul, stăpînii lui le-au zis: „Pentruce deslegaţi măgăruşul?”
verso 34
Ei au răspuns: „Domnul are trebuinţă de el.”
verso 35
Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra.
verso 36
Pe cînd mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.
verso 37
Şi cînd S`a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră.
verso 38
Ei ziceau: „Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!”
verso 39
Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus: „Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!”
verso 40
Şi El a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.”
verso 41
Cînd S`a apropiat de cetate şi a văzut -o, Isus a plîns pentru ea,
verso 42
şi a zis: „Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, cari puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sînt ascunse de ochii tăi.
verso 43
Vor veni peste tine zile, cînd vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strînge din toate părţile:
verso 44
te vor face una cu pămîntul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentrucă n`ai cunoscut vremea cînd ai fost cercetată.”
verso 45
În urmă a intrat în Templu, şi a început să scoată afară pe ceice vindeau şi cumpărau în el.
verso 46
Şi le -a zis: „Este scris: ,Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.”
verso 47
Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului căutau să -L omoare;
verso 48
dar nu ştiau cum să facă, pentrucă tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.
Libros
