Luca
capítulo 23
verso 1
S`au sculat toţi, şi au dus pe Isus înaintea lui Pilat.
verso 2
Şi au început să -L pîrască, şi să zică: „Pe omul acesta l-am găsit aţîţînd neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului, şi zicînd că el este Hristosul, Împăratul.”
verso 3
Pilat L -a întrebat: „Eşti Tu Împăratul Iudeilor?” „Da”, i -a răspuns Isus, „sînt.”
verso 4
Pilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi noroadelor: „Eu nu găsesc nicio vină în omul acesta.”
verso 5
Dar ei stăruiau şi mai mult, şi ziceau: „Întărîtă norodul, şi învaţă pe oameni prin toată Iudea, din Galilea, unde a început, pînă aici.”
verso 6
Cînd a auzit Pilat de Galilea, a întrebat dacă omul acesta este Galilean.
verso 7
Şi cînd a aflat că este de supt stăpînirea lui Irod, L -a trimes la Irod, care se afla şi el în Ierusalim în zilele acelea.
verso 8
Irod, cînd a văzut pe Isus, s`a bucurat foarte mult; căci de mult dorea să -L vadă, din pricina celor auzite despre El; şi nădăjduia să -L vadă făcînd vreo minune.
verso 9
I -a pus multe întrebări; dar Isus nu i -a răspuns nimic.
verso 10
Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau acolo, şi -L pîrau cu înferbîntare.
verso 11
Irod, cu ostaşii lui de pază, se purtau cu El cu dispreţ; şi, dupăce şi -a bătut joc de El, şi L -a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L -a trimes înapoi la Pilat.
verso 12
În ziua aceea, Irod şi Pilat s`au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiţi între ei mai înainte.
verso 13
Pilat a strîns pe preoţii cei mai de seamă, pe fruntaşi şi pe norod,
verso 14
şi le -a zis: „Mi-aţi adus înainte pe omul acesta ca pe unul care aţîţă norodul la răscoală. Şi iată că, dupăce l-am cercetat cu deamăruntul, înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de cari -l pîrîţi.
verso 15
Nici Irod nu i -a găsit nici o vină, căci ni l -a trimes înapoi; şi iată că omul acesta n`a făcut nimic vrednic de moarte.
verso 16
Eu deci, după ce voi pune să -l bată, îi voi da drumul.”
verso 17
La fiecare praznic al Paştelor, Pilat trebuia să le slobozească un întemniţat.
verso 18
Ei au strigat cu toţii într`un glas: „La moarte cu omul acesta, şi slobozeşte-ne pe Baraba!”
verso 19
Baraba fusese aruncat în temniţă pentru o răscoală, care avusese loc în cetate, şi pentru un omor.
verso 20
Pilat le -a vorbit din nou, cu gînd să dea drumul lui Isus.
verso 21
Dar ei au strigat: „Răstigneşte -L, răstigneşte -L!”
verso 22
Pilat le -a zis pentru a treia oară: „Dar ce rău a făcut? Eu n`am găsit nici o vină de moarte în El. Aşa că, dupăce voi pune să -L bată, Îi voi da drumul.”
verso 23
Dar ei strigau în gura mare, şi cereau de zor să fie răstignit. Şi strigătele lor şi ale preoţilor celor mai de seamă au biruit.
verso 24
Pilat a hotărît să li se împlinească cererea.
verso 25
Le -a slobozit pe celce fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi omor, şi pe care -l cereau ei; iar pe Isus L -a dat în mînile lor, ca să-şi facă voia cu El.
verso 26
Pe cînd Îl duceau să -L răstignească, au pus mîna pe un anume Simon din Cirena, care se întorcea dela cîmp; şi i-au pus crucea în spinare, ca s`o ducă după Isus.
verso 27
În urma lui Isus mergea o mare mulţime de norod şi femei, cari se boceau, îşi băteau pieptul, şi se tînguiau după El.
verso 28
Isus S`a întors spre ele, şi a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plîngeţi pe Mine; ci plîngeţi-vă pe voi înşivă şi pe copiii voştri.
verso 29
Căci iată vor veni zile, cînd se va zice: ,Ferice de cele sterpe, ferice de pîntecele cari n`au născut, şi de ţîţele cari n`au alăptat!`
verso 30
Atunci vor începe să zică munţilor: ,Cădeţi peste noi!` Şi dealurilor: ,Acoperiţi-ne!`
verso 31
Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?”
verso 32
Împreună cu El duceau şi pe doi făcători de rele, cari trebuiau omorîţi împreună cu Isus.
verso 33
Cînd au ajuns la locul, numit „Căpăţîna”, L-au răstignit acolo, pe El şi pe făcătorii de rele: unul la dreapta şi altul la stînga.
verso 34
Isus zicea: „Tată, iartă -i, căci nu ştiu ce fac!” Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgînd la sorţi.
verso 35
Norodul stătea acolo şi privea. Fruntaşii îşi băteau joc de Isus, şi ziceau: „Pe alţii i -a mîntuit; să Se mîntuiască pe Sine însuş, dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu.”
verso 36
Ostaşii de asemenea îşi băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oţet,
verso 37
şi -I ziceau: „Dacă eşti Tu Împăratul Iudeilor, mîntuieşte-Te pe Tine însuţi!”
verso 38
Deasupra Lui era scris cu slove greceşti, latineşti şi evreeşti: „Acesta este Împăratul Iudeilor.”
verso 39
Unul din tîlharii răstigniţi Îl batjocorea, şi zicea: „Nu eşti Tu Hristosul? Mîntuieşte-Te pe Tine însuţi, şi mîntuieşte-ne şi pe noi!”
verso 40
Dar celalt l -a înfruntat, şi i -a zis: „Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti supt aceeaş osîndă?
verso 41
Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta n`a făcut nici un rău.”
verso 42
Şi a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ţi aminte de mine, cînd vei veni în Împărăţia Ta!”
verso 43
Isus a răspuns: „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.”
verso 44
Era cam pe la ceasul al şaselea. Şi s`a făcut întunerec peste toată ţara, pînă la ceasul al nouălea.
verso 45
Soarele s`a întunecat, şi perdeaua dinlăuntrul Templului s`a rupt prin mijloc.
verso 46
Isus a strigat cu glas tare: „Tată, în mînile Tale Îmi încredinţez duhul!” Şi cînd a zis aceste vorbe Şi -a dat duhul.
verso 47
Sutaşul, cînd a văzut ce se întîmplase, a slăvit pe Dumnezeu, şi a zis: „Cu adevărat, omul acesta era neprihănit!”
verso 48
Şi tot norodul, care venise la priveliştea aceea, cînd a văzut cele întîmplate, s`a întors, bătîndu-se în piept.
verso 49
Toţi cunoscuţii lui Isus şi femeile, cari -L însoţiseră din Galilea, stăteau departe, şi se uitau la cele ce se petreceau.
verso 50
Era un sfetnic al Soborului, numit Iosif, om bun şi evlavios,
verso 51
care nu luase parte la sfatul şi hotărîrea celorlalţi. El era din Arimatea, o cetate a Iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.
verso 52
Omul acesta s`a dus la Pilat, şi a cerut trupul lui Isus.
verso 53
L -a dat jos de pe cruce, L -a înfăşurat într`o pînză de in, şi L -a pus într`un mormînt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni.
verso 54
Era ziua Pregătirii, şi începea ziua Sabatului.
verso 55
Femeile, cari veniseră cu Isus din Galilea, au însoţit pe Iosif; au văzut mormîntul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el,
verso 56
s`au întors, şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s`au odihnit, după Lege.
Libros
