Proverbe
capítulo 27
verso 1
Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -
verso 2
Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
verso 3
Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -
verso 4
Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -
verso 5
Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -
verso 6
Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -
verso 7
Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -
verso 8
Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
verso 9
Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -
verso 10
Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -
verso 11
Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -
verso 12
Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -
verso 13
Ia -i haina, căci s`a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -
verso 14
Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -
verso 15
O straşină, care picură necurmat într`o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.
verso 16
Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -
verso 17
După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -
verso 18
Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -
verso 19
Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -
verso 20
După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -
verso 21
Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -
verso 22
Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n`ar ieşi din el. -
verso 23
Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.
verso 24
Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -
verso 25
Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -
verso 26
Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
verso 27
laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.
Libros
