Proverbe

Capítulos:

… 12 13 14 15 16 …   ⇤ ← 14 → ⇥

verso 1

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

verso 2

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

verso 3

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

verso 4

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

verso 5

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

verso 6

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n`o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

verso 7

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

verso 8

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

verso 9

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

verso 10

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

verso 11

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

verso 12

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

verso 13

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

verso 14

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

verso 15

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

verso 16

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

verso 17

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

verso 18

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

verso 19

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

verso 20

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

verso 21

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

verso 22

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

verso 23

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

verso 24

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n`au altceva decît nebunie. -

verso 25

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

verso 26

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

verso 27

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

verso 28

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

verso 29

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

verso 30

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

verso 31

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

verso 32

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

verso 33

Înţelepciunea se odihneşte într`o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

verso 34

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

verso 35

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

Capítulos:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31