Proverbe

capítulo 28


Capítulos:


verso 1

Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. -


verso 2

Cînd este răscoală într`o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. -


verso 3

Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. -


verso 4

Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. -


verso 5

Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul. -


verso 6

Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. -


verso 7

Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. -


verso 8

Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. -


verso 9

Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n`asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scîrbă. -


verso 10

Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -


verso 11

Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -


verso 12

Cînd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -


verso 13

Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -


verso 14

Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. -


verso 15

Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămînd, aşa este cel rău care stăpîneşte peste un popor sărac. -


verso 16

Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -


verso 17

Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. -


verso 18

Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într`o groapă. -


verso 19

Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -


verso 20

Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. -


verso 21

Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. -


verso 22

Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -


verso 23

Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare. -


verso 24

Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -


verso 25

Cel lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. -


verso 26

Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mîntuit. -


verso 27

Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. -


verso 28

Cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -

Capítulos:


Libros